Boxul românesc a pierdut un mare talent, dar filmul a câştigat o legendă. Paul Fister, omagiat la Gala Premiilor Gopo
0Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc organizează luni cea de-a 10-a ediţie a Galei Premiilor Gopo. Acest eveniment premiază valorile cinematografiei româneşti actuale.
În 2016, Premiile Gopo îi aduc un omagiu marelui actor Florin Piersic, care va primi “Premiul pentru Întreaga Carieră” în cadrul Galei ce va avea loc pe 28 martie, la Teatrul Naţional “I.L Caragiale” din Bucureşti.
De asemenea, actorul Constantin Drăgănescu va fi omagiat cu “Premiul pentru Întreaga Activitate”, iar actorul şi cascadorul Sigfrid-Paul Fister (72 de ani) cu “Premiul Special”.
Puţini sunt cei care ştiu că tatăl cascadorului, un sas mândru, pe care-l chema tot Paul Fister, era căpitanul echipei de rugby Olimpia Braşov, în anii ’40, şi a murit asasinat chiar în ziua în care Sigfrid împlinea cinci ani. Sigfrid-Paul Fister a cochetat şi el cu boxul, fiind catalogat drept un mare talent la Medgidia, acolo era o mică vedetă locală şi făcea chefuri cu Dan Spătaru şi gaşca lui de machedoni şi turci. Întâmplător, a ajuns să lucreze în cinematografie, în anul 1967, iar de atunci Studioul Cinematografic Buftea este locul care i-a fost casă şi o a doua familie.
Paul Fister a fost o prezenţă permanentă în filmele lui Sergiu Nicolaescu, numele lui fiind legat de câteva dintre titlurile importante din filmografia regizorului, precum “Un comisar acuză”, “Nemuritorii”, “Pentru patrie”, “Mircea”, “Coroana de foc”, “15” şi “Ultimul corupt din România”. În paralel cu această colaborare, Paul Fister a avut apariţii în ipostaza de actor şi cascador în producţii marca Gheorghe Vitanidis (“Muşchetarul român”, “Colierul de turcoaze”) şi Mircea Moldovan (“Pintea”, “Munţii în flăcări”), în două dintre cele trei filme din trilogia „ardelenilor” (“Profetul, aurul şi ardelenii” şi “Pruncul, petrolul şi ardelenii”) şi în alte filme de referinţă pentru cinematografia românească, precum “Buzduganul cu trei peceţi”, în regia lui Constantin Vaeni, “Ecaterina Teodoroiu”, în regia lui Dinu Cocea sau “Misterele Bucureştilor”, în regia lui Doru Năstase. Ultimul deceniu i-a adus mai degrabă roluri şi cascadorii în producţii internaţionale (“Epicenter”, “BloodRayne”, “7 secunde” sau “Dead in Tombstone”), dar şi în două filme româneşti notabile: “Domnişoara Christina”, în regia lui Alexandru Maftei şi laureatul de anul trecut al Ursului de Argint, “Aferim!”, în regia lui Radu Jude.
Citeşte şi: