10 lucruri de ştiut despre „Deşteaptă-te, române!“
0De la momentul apariţiei sale, „Deşteaptă-te, române!" a fost, de-a lungul istoriei, un cântec apropiat românilor de rând, şi nu numai. Versurile mobilizatoare l-au „ajutat" să devină imnul României după Revoluţie. Iată zece lucruri despre „Deşteaptă-te, române!".
1. A fost compus în contextul Revoluţiei de la 1848. Poetul Andrei Mureşanu (1816-1863) se afla pe atunci la Braşov în calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate, dar era şi redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", ce aparţinea periodicului românesc „Gazeta Transilvaniei". Lui Mureşanu îi va reveni misiunea compunerii unui cântec de luptă, care să mobilizeze masele, alături de proclamaţiile şi declaraţiile din presă din acele momente.
2. Sub titlul „Răsunet", poezia a fost publicată ulterior în numărul 25 al revistei „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", la 21 iunie 1948.
3. După ce versurile au fost puse pe hârtie s-a ridicat problema identificării unui cântec adecvat acestora, menit să pună şi mai bine stihurile în valoare şi să le facă mai uşor de reţinut. Este o întreagă controversă cu privire la autorul de drept al melodiei. Sunt cunoscute trei ipoteze:
# Unele mărturii vorbesc de Andrei Mureşanu, părintele versurilor, ca fiind şi autorul melodiei.
# George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Pann, susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, şi deci el ar fi „autorul moral" al melodiei. Cântecul religios „Din sânul maicii mele" se pare c-ar sta la originea melodiei actualului imn de stat al României.
# O teorie des uzitată şi încetăţenită în rândul opiniei publice româneşti îl desemnează pe Anton Pann, celebrul culegător şi profesor de muzică veche, ca fiind autorul melodiei.
4. Venirea comuniştilor la putere în România aduce acest simbol vechi al libertăţii românilor în postura ingrată de cântec interzis, deoarece, în condiţiile eliberării aduse de armatele sovietice, deşteptarea clamată de Mureşanu devenea impropie, aducând mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată. O dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, şi alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise.
5. O dată cu Revoluţia din '89, „Deşteaptă-te, române!" a devenit adevăratul imn naţional al ţării noastre, înlocuind vechiul „Trei culori". Imnul este consacrat prin Constituţia din 1991.
6. Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei românesti - Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial, Revoluţia din decembrie 1989 - au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureşanu.
7. Din 1998, la iniţiativa Senatului României, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional.
8. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate doar la ocazii festive.
9. Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!" a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, fiind înlocuit în 1994 cu „Limba noastră".
10. De-a lungul vremii, România a avut ca imnuri naţionale şi următoarele cântece: „Trăiască Regele" de Vasile Alecsandri (1866-1948); „Zdrobite cătuşe pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor" (1948-1953); „Te slăvim Românie", imn ce simboliza frăţia dintre Uniunea Sovietică şi statul român (1953-1977) şi nu în ultimul rând „Trei culori", în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.