Interviu VIDEO Cornel Ilie vrea „o ţară ca afară“

Trupa Vunk a lansat o campanie socială care să le amintească oamenilor că starea lor fundamentală este cea de bucurie şi linişte. După apariţia albumului „Ca pe vremuri“ şi încheierea turneului de promovare, trupa Vunk a lansat, la 1 Decembrie, un single şi o campanie socială, „Vreau o ţară ca afară!“. 

„Adevărul": Dacă ai fi terminat Facultatea de Imagine, te-ai fi ratat într-un „mediocru în creaţie vizuală". Aşa ai declarat şi ai sfârşit prin a face muzică. La ce nivel ai ajuns pe o scară de la 1 la 10?

Cornel Ilie: Acum sunt pe la nivelul 7, pentru că vreau să cred că pot mult mai mult decât am făcut sau arătat până în prezent. Oricum, sunt mult mai sus decât dacă aş fi continuat cu imaginea.

„Ca pe vremuri", turneul de promovare al ultimului vostru album, cu titlu omonim, este o reîntoarcere la vechile obiceiuri? Vă încearcă nostalgia vremurilor când Vank era considerată o trupă „ciudată"?

Titlul albumului face referire la spiritul şi entuziasmul nostru din primul album, când făceam muzică fără nicio „regulă" impusă de piaţa muzicală. Ca trupă, am trecut de la stadiul de „ciudată" la „interesantă" şi acum am ajuns la „singulară", ca să nu zic „unică".

Care au fost reacţiile publicului în turneu?  V-aţi prezentat într-un mod i­nedit, cu proiecţii video dedicate fiecărui oraş?

Am fost în 12 oraşe, iar opt dintre ele au fost sold-out, până în ziua concertului. Începând cu turneul acesta am implementat în spectacolul nostru şi proiecţiile video şi pentru asta lucrăm cu videoperformerul Diana Kiss. Concertele noastre sunt acum spectacole multimedia, iar publicul a reacţionat foarte bine, pentru că a văzut un concert mai complex decât este obişnuit să vadă într-un club.

Mai ai fani care se manifestă adolescentin atunci când te văd?

Da, mai sunt. Şi mă intimidez când se întâmplă asta. Nici acum nu m-am obişnuit cu genul acesta de manifestări.

De 1 Decembrie aţi lansat un single şi o campanie intitulată „Vreau o ţară ca afară!". Ce speri să aducă această formă de protest în rândul politicienilor şi în rândul oamenilor obişnuiţi?

De la politicieni nu sperăm nimic, doar să nu ne încurce şi mai rău decât au făcut-o până acum. Cât despre oamenii obişnuiţi, aşa cum suntem şi noi, sper să-i facem să-şi aducă aminte că starea de bază a omului este cea de linişte şi de bucurie, nu cea de tristeţe şi panică. Nu trebuie să fie un eveniment special ca să te bucuri sau ca să zâmbeşti. Stările de excepţie trebuie să fie supărările, nu bucuriile.

Veţi filma şi un videoclip pentru piesă?

Clipul va fi filmat săptămâna aceasta, iar prima lui vizionare o să aibă loc în concertul „Vreau o ţară ca afară", la 17 decembrie, în Club Prometheus. Este ultimul concert de club din 2010 şi o să îl facem cu totul special - o să reorchestrăm câteva dintre hiturile noastre în alte stiluri muzicale.

Latura ta sensibilă se manifestă şi în afara muzicii - albumul „Salvaţi-vă îngerii" a fost unul în scop caritabil. Cine a beneficiat de el?

„Salvaţi-vă îngerii" l-am compus pentru Teodora, fetiţa Lianei Stanciu şi a lui Mihai Georgescu, când au trecut prin perioada aceea foarte dificilă legată de problemele de sănătate ale fetiţei lor. Banii strânşi din vânzarea albumului s-au donat Fundaţiei „Teodora Georgescu", în ajutorarea altor cazuri similare. Titlul albumului a dat şi numele Fundaţiei „Salvaţi-vă îngerii", care se ocupă de dezvoltarea unei aripi noi de spital la „Marie Curie", pentru copiii bolnavi de cancer.

Cu cine ai avut cea mai inedită colaborare de până acum?

Cele mai inedite colaborări le-am avut pe „Salvaţi-vă îngerii", pentru că am avut şansa să lucrez cu oameni mari şi cu artişti unici, cum ar fi Florin Piersic, Mircea Baniciu, Gabriel Cotabiţă, AG Weinberger, Emilia Popescu sau Loredana. Faptul că ei mi-au cântat piesele şi maniera în care au făcut-o îmi dau fiori de bucurie şi acum.

Anii trecuţi ai colaborat cu Dalma şi Tina Geru pentru Eurovision. Ce s-a întâmplat anul acesta?

Anul acesta nici nu m-am gândit să particip, am vrut să terminăm albumul „Ca pe vremuri", să-l lansăm şi să plecăm în turneu.

Mulţi dintre colegii tăi de breaslă s-au reprofilat, unii au intrat în televiziune ca prezentatori, alţii joacă prin telenovele. Ai avut propuneri de acest gen?

Am încercat să văd despre ce e vorba prin 2006 şi am jucat în câteva episoade într-un serial pentru Acasă TV. Nu e de mine! Iar la cât de repede vorbesc eu şi cu o dicţie aproximativă, mi-ar fi greu să-mi găsesc un loc în televiziune.