Vasilica Tastaman, blonda fatală cu un râs spumos: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat ca să am unde să dorm!“ VIDEO
0A iubit și a fost iubită de artiști celebri însă, la începutul carierei, Vasilica Tastaman a fost nevoită să facă gesturi extreme pentru a putea supraviețui.
Actriţa Vasilica Tastaman s-a născut la 6 octombrie 1933, la Brăila. A debutat în 1949, la vârsta de 16 ani, pe scena teatrului din oraşul său natal, potrivit http://aarc.ro, revistă editată de Uniunea Cineaştilor din România.
La 14 ani, a rămas orfană şi nu a avut cine să-i plătească studiile de specialitate, conform biografiei realizate de Teatrul de Revistă „Constantin Tănase“. În drumul ei spre marea scenă a ajutat-o Elvira Petreanu (soţia lui Ion Aurel Manolescu, nepotul poetului Ion Manolescu), care îi dă lecţii de dicţie şi îi arată cum să meargă şi să dea replica pe o scenă. La 18 ani, era deja actriţă la Teatrul Giuleşti, graţie directoarei Elena Deleanu. Mai târziu, o ajută în carieră marea actriţă Lucia Sturdza Bulandra.
Vasilica Tastaman era angajată a Teatrului Municipal București, astăzi Teatrul Bulandra, condus, la acea dată de Lucia Sturdza Bulandra. La urechile directoarei teatrului ajunge, într-o zi, zvonul că actrița ei preferată vrea să părăsească teatrul și să se întoarcă la Brăila. Intrigată, Lucia Sturdza Bulandra o cheamă la ea și îi cere detalii legate de decizia de a părăsi teatrul bucureștean și Bucureștiul, potrivit antena3.ro.
Cu acest prilej, Lucia Sturdza Bulandra află cu stupoare că Vasilica nu avea unde locui: „Doamna Bulandra, eu vreau să plec din Capitală pentru că m-am săturat… să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat ca să am unde să dorm!“. Lucia Sturdza Bulandra s-a dus atunci la Primărie și i-a cerut personal primarului o locuință pentru Vasilica Tastaman.
Refuzul primarului a determinat-o pe Lucia Sturdza Bulandra să recurgă la un gest extrem: s-a aruncat în genunchi și l-a implorat cu lacrimi în ochi să o ajute cu o locuință. La distanță de doar câteva zile, Vasilica Tastaman se muta în locuința obținută cu ajutorul directoarei.
Căsătorită cu Emeric Jenei și cu Dan Tufaru
Vasilica Tastaman a fost măritată de două ori, cu antrenorul Emeric Jenei, cu care a avut un băiat, Călin, apoi cu Dan Tufaru, fostul soț al Andei Călugăreanu.
În volumul „Vasilica Tastaman. Femeia fatala a României – Volumul X“, Boerescu Dan-Silviu o prezintă astfel pe actriță: „Femeia care a despărțit-o pe Anda Călugăreanu de Dan Tufaru, iubita lui Gheorghe Dinică și a altor vedete, dar și soția celebrului antrenor de la Steaua, Emeric Jenei, a fost o actriță talentată și cu mult sex appeal, care a răvășit efectiv lumea artistică a României din anii ʼ60-ʼ80. Partenera lui Dem Rădulescu din «Astă seară dansăm în familie» a fost o blondă fatală cu un râs spumos și o voce absolut inconfundabilă. În 1981, s-a stabilit în Suedia, revenind în țară abia 20 de ani mai târziu, pentru a-și aștepta sfârșitul acasă, fiind răpusă de o boală neiertătoare”.
30 de ani de carieră
Între rolurile în care a strălucit aproape 30 de ani se numără: Nicole în piesa "Burghezul gentilom", de Moliere, Ana din "Svejk în al Doilea Război Mondial" de B. Brecht, Elena în "Troilus şi Cresida" de W. Shakespeare, Efimiţa în "Capul de răţoi" de George Ciprian, Veta în "O noapte furtunoasă", Getuţa în "Preşul" lui Ion Băieşu, spectacol care s-a jucat peste zece ani, Dany în "Ucigaş fără simbrie" de Eugen Ionescu, Lucreţia Borgia în "Fata Morgana" de D. Solomon, Nataşa în "Trei surori" de Cehov, Dona Estrella în "Noaptea la Madrid" de Calderon de la Barca, Anunţiata din "Umbra" de Evgheni Svart.
A jucat, de asemenea, în multe filme româneşti, cu acelaşi mare talent şi umor. Dintre acestea se remarcă: 1958 - ''D-ale carnavalului'' (regia Gheorghe Naghi, Aurel Miheles); 1959 - ''Telegrame'' (regi Aurel Miheles, Gheorghe Naghi); 1960 - ''Aproape de soare'' (regia Savel Stiopul); ''Bădăranii'' (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi); ''Toamna se numără bobocii'' (regia Mircea Mureşan); 1966 - ''Castelanii'' (regia Gheorghe Turcu); ''Vremea zăpezilor'' (regia Gheorghe Naghi); ''Maiorul şi moartea'' (regia Alexandru Boiangiu); 1968 - ''Vin cicliştii'' (regia Aurel Miheles); 1971 - ''Brigada Diverse în alertă'' (regia Mircea Drăgan); ''Urmărirea'' (regia Radu Gabrea) - serial TV; 1972 - ''Adio, dragă Nela'' (regia Cornel Todea); ''Astă seară dansăm în familie'' (regia Geo Saizescu); ''Veronica'' (regia Elisabeta Bostan); 1973 - ''Dragostea începe vineri'' (regia Virgil Calotescu); 1974 - ''Păcală'' (regia Geo Saizescu); 1976 - ''Premiera'' (regia Mihai Constantinescu); 1977 - ''Eu, tu şi Ovidiu'' (regia Geo Saizescu); ''Războiul de Independenţă'' (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu) - serial TV; 1979 - Nea Marin miliardar (regia Sergiu Nicolaescu), 1981 - ''Am o idee'' (regia Alecu Croitoru), notează "Dicţionarul Cineaştilor Români".
În 1981, Vasilica Tastaman s-a stabilit în Suedia, unde va continua să joace pe scena teatrului din oraşul Malmö. La reîntoarcerea în ţară, în 2003, urma să joace într-un spectacol, pe scena Teatrului de Comedie. O hemoragie digestivă i-a curmat visul de a fi din nou pe o scenă românească. A murit la 30 martie 2003, la Bucureşti.