Dorian Boguta vorbeşte pentru prima dată despre despărţirea de Malvina: „Doi oameni stau între patru pereţi, nu afară. Nu m-a interesat că dădeam bine în poze“
0Îl ştiţi ca pe unul dintre cei mai buni actori români. Dacă nu l-aţi cunoscut încă şi în calitate de regizor, a venit timpul! O discuţie cât se poate de sinceră despre predestinare în carieră, dar şi în iubire…
Premiat la TIFF pentru scurtmetrajul său, Duminică (foto jos), Dorian Boguţă (47) păşeşte din această vară în mod oficial în etapa de maturizare şi împlinire, odată cu rolul principal la care lucrează acum, în noul film al lui Andrei Gruzsniczki, cunoscut pentru Quod erat demonstrandum. Dar şi odată cu încheierea filmărilor la primul lungmetraj regizat de el, Urma, cu Mădălina Ghenea, Teo Corban şi Irina Rădulescu (fiica lui Dem Rădulescu) în distribuţie. O echipă incitantă de actori. Şi un proiect care i-a adus lui Dorian în privire o strălucire aparte, pe care n-am văzut-o la interviul precedent, petrecut tot la TIFF. Tema generală a peliculei e una care te-mpinge la o introspecţie răscolitoare: Ce vrem, de fapt, să lăsăm în urmă, prin trecerea noastră pe pământ? E o introspecţie pe care Dorian şi-a tot făcut-o ani la rând, atât pe plan profesional, cât şi personal. Acum am dezbătut răspunsurile la care a ajuns.
Te judeci aspru?
Încerc să nu fac ceva ca să mă judec. Dar când te judeci te lamentezi, pentru că oricum nu eşti sincer. Un om, cât de mult şi-ar dori să moară prin înec, dacă nu-şi pune piatra de gât, instinctul de supravieţuire îl va trage automat în sus. Aşa şi cu judecatul. De-asta mai bine încerc să nu fac ceva pentru care să mă judec.
Te-ai simţit judecat de oameni şi de presă când s-a întâmplat despărţirea de Malvina?
Nu m-a interesat. Singurul lucru care m-a preocupat a fost ca ea să nu treacă prin nişte lucruri dureroase. Dar nu m-a sunat nimeni. Pentru că ei ştiau că nu voi vorbi. Fiindcă mă sunaseră înainte şi le-am spus: „Nu mai pierdeţi timpul şi banii pe telefoane. Eu nu discut viaţa mea personală“. Unii au judecat, treaba lor, dacă ei au vrut asta…