Timpul şi percepţia subiectivă

Un om lăsat într-o cameră albă, fără uşi, ferestre sau mobilă pierde noţiunea timpului. Aceasta mai persistă câteva zile, graţie reacţiilor interne ale organismului - bătăile inimii, ciclul somnului, foamea, setea şi presiunea sângelui – care „amintesc“ de ritmul temporal obişnuit. Pe măsura trecerii timpului, conştientizarea se atenuează progresiv.

Specialiştii sunt de părere că per­­ceperea trecerii timpului este determinată de mişcarea obiectelor, a persoanelor şi de repetarea ciclică a unor fenomene naturale, ca răsăritul şi apusul soarelui, iar creierul îşi „optimizează" activitatea recurgând la automatizare. Potrivit estimărilor, un adult are zilnic între 40.000 şi 60.000 de reacţii cerebrale. Creierul nu prelucrează conştient decât o mică parte dintre acestea, pentru că majoritatea sunt deja experienţe trăite, cărora li s-a găsit răspunsul. Numai atunci când ne confruntăm pentru prima dată cu un anumit eveniment avem nevoie de mai multe resurse cerebrale pentru a înţelege ce ni se întâmplă. A două oară, când situaţia se repetă, creierul răspunde automat. Aceasta este şi cauza percepţiei subiective a timpului - care, de exemplu, bătrânilor li se pare că trece foarte repede. Repetitivitatea de-a lungul vieţii face ca evenimentele să nu mai fie înregistrate conştient, iar noile experienţe să devină tot mai rare.

Aceleaşi străzi, aceiaşi oameni, aceleaşi probleme, provocări şi programe TV, totul îi determină pe vârstnici să nu mai ştie dacă au trăit ceva inedit într-o săptămână, o lună sau un an. Cercetătorii comportamentului uman recomandă „jalonarea" existenţei prin „markeri", cum ar fi fotografii, scrisori şi vacanţe inedite, pentru a evita căderea într-o rutină înrobitoare. Existenţa copiilor este doar unul dintre factorii care ne împiedică să ducem o viaţă „în buclă" şi readuce timpul la adevărata lui valoare. La fel se întâmplă şi cu evenimentele sociale la care luăm parte - căsătorii, petreceri, vizite la rude îndepărtate - , sau micile „întâmplări" personale - cum ar fi schimbarea tunsorii sau a culorii părului, raderea sau lăsarea bărbii, adoptarea unui nou stil vestimentar etc. Contactul cu alte culturi şi civilizaţii, vizitarea muzeelor, gustarea unor mâncăruri ciudate, toate acestea ne fac să trăim noi experienţe, iar creierul, conştientizându-le, atenuează senzaţia de trecere accelerată a timpului.