Răsvan Popescu, vicepreşedinte CNA: Legea care interzice publicitatea la medicamente, în conflict cu legislaţia europeană

Răsvan Popescu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a declarat că legea care interzice publicitatea la medicamente la radio-TV este în conflict cu legislaţia europeană, precizând că CNA a transmis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare în acest sens.

"CNA i-a scris preşedintelui României faptul că legea excede prevederile Directivei Serviciilor Media Audiovizuale, la care România este membră şi care permite publicitatea la medicamentele fără reţetă. Această lege ar crea o discriminare şi o concurenţă neloială între posturile de radio şi televiziune româneşti şi cele străine, în sensul că publicul ar putea vedea publicitate la medicamentele fără reţetă pe posturile străine, care sunt retransmise la noi, şi nu ar putea vedea acelaşi lucru pe posturile româneşti. În aceste condiţii, piaţa naţională de medicamente s-ar orienta către posturile străine, ceea ce ar conduce la o pagubă financiară pentru posturile TV şi radio româneşti. Legea ar fi în acelaşi timp în conflict cu legislaţia europeană, pentru că ar limita libera circulaţie a produselor şi serviciilor", a precizat Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, sâmbătă, pentru MEDIAFAX.

Reacţia lui Răsvan Popescu vine după ce, pe 15 decembrie 2015, Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis să transmită o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis prin care a solicitat şefului statului să nu promulge legea prin care este interzisă difuzarea la televiziune şi radio a publicităţii pentru medicamente.

Decizia a fost luată atunci de CNA la propunerea lui Lorand Turos, cu unanimitatea voturilor membrilor Consiliului prezenţi la respectiva şedinţă (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

Lorand Turos a amintit atunci că membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului au avizat negativ acest proiect de lege, care a fost însă adoptat de camera decizională, Senatul, pe 14 decembrie.

Pe de altă parte, Răsvan Popescu a făcut aceste afirmaţii, sâmbătă, în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a solicitat, în aceeaşi zi, reexaminarea legii prin care publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, afirmând că legea contravine directivelor europene.

În cererea de reexaminare, Klaus Iohannis arată că există directive europene cu privire la publicitatea la medicamente, care au fost transpuse şi în legislaţia naţională, astfel încât "în această materie statele membre nu pot adopta norme mai restrictive şi nici norme cu un conţinut diferit". Preşedintele susţine că măsurile din lege sunt "în dezacord" cu reglementarea europeană şi intră în categoria măsurilor care nu pot fi permise statelor membre în cadrul marjei privind nivelul de armonizare cu legislaţia europeană.

"Este de observat că actuala formă a Legii audiovizualului este corelată cu regimul juridic al publicităţii pentru medicamente, astfel cum este acesta reglementat în Directiva 2001/83/CE şi în Legea nr. 95/2006, în sensul că sunt interzise doar comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale disponibile numai pe bază de prescripţie medicală", se arată în cererea de reexaminare.

Şeful statului afirmă că Parlamentul a preluat modelul european, interzicând total publicitatea la medicamentele care se eliberează cu prescripţie medicală sau care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de către convenţiile internaţionale, astfel încât Legislativul nu mai poate veni acum cu alte propuneri.

Pe de altă parte, preşedintele critică şi caracterul discriminatoriu al legii, având în vedere că permite publicitatea la medicamente prin alte modalităţi decât în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune.

În ceea ce priveşte interzicerea reclamelor la farmacii, Iohannis critică tot caracterul discriminatoriu al prevederilor, având în vedere că publicitatea rămâne posibilă în alte medii decât cele audiovizuale.

Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii, la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit unui proiect de lege votat pe 14 decembrie de Senat, în calitate de cameră decizională.

Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi "pentru" şi şapte voturi "împotrivă", a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa "impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene".

Proiectul de lege, iniţiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, stipulează că "pot face obiectul publicităţii destinate publicului larg, pe altă cale decât prin programe de televiziune/radiodifuziune, acele medicamente care prin compoziţia şi obiectivul lor sunt destinate şi concepute pentru a fi utilizate fără intervenţia unui medic în ceea ce priveşte diagnosticul, prescrierea sau urmărirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului."

De asemena, iniţiativa legislativă mai prevede interzicerea publicităţii pentru farmacii la televizor sau radio de natură a "induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum şi publicitatea mascată la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente".

Potrivit proiectului de lege, sunt interzise inclusiv comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale.

"Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun sau de produse ale unor operatori economici al căror obiect principal de activitate îl constituie fabricarea ori vânzarea unor astfel de produse, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale", se arată în proiectul de act normativ.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic.