„23 august, istoria furată”, campania Digi24 ce prezintă o altă faţă a evenimentelor care au schimbat istoria României
0Timp de 41 de ani, 23 August a fost celebrată drept Ziua Naţională a României. În încercarea de a prezenta varianta corectă a evenimentelor istorice, Digi24 porneşte, din 19 august, o nouă campanie în care demontează mituri - „23 august, istoria furată”.
Între 19 si 23 august, Digi24 analizează filmul care prezintă una dintre cele mai controversate zile din istoria naţională, 23 august 1944. Într-o nouă campanie jurnalistică, televiziunea prezintă imagini din filmul de propagandă fabricat de comunişti, „Insurecţia“, prin care regimul comunist a alterat adevărata faţă a evenimentelor.
Cu misiunea de a recupera istoria furată, Digi24 a descoperit si a transpus, de pe peliculă în format digital, primul film de propagandă făcut de regimul comunist despre 23 august 1944. În realitate, România a ieşit din razboi ca ţară învinsă, fiind pedepsită şi umilită de sovietici, dar filmul prezintă o altă abordare a evenimentelor, fapt care se vrea a fi demontat de Digi24.
„23 august, 1944: istoria furată“ este cea mai nouă campanie Digi24 prin care telespectatorii pot să observe evenimentele unei zile care a scris istoria României. Într-o serie de materiale filmate în decursul a două luni, Digi24 reevaluează evenimentele unei zile de o importanţă crucială pentru ţara noastră şi scoate la lumină adevărul din spatele propagandei comuniste.
Materiale dedicate zilei de 23 august vor fi difuzate de luni până joi, de la ora 18.00, în ediţiile speciale prezentate de Elena Vijulie şi Dan Suciu. Vineri, de la 18.00, Alice Iacobescu, alături de invitaţii ei, dezbat importanţa zilei de 23 august în istoria României, iar de la 19.30 Elena Vijulie şi Dan Suciu trag concluziile campaniei „23 august, istoria furată“.
Ce s-a întâmplat la 23 august 1944
Lovitura de stat de la 23 august 1944 a fost acţiunea prin care regele Mihai a decis demiterea şi arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României şi Conducătorul Statului, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei şi începerea tratativelor de armistiţiu cu Aliaţii şi de colaborare militară cu Uniunea Sovietică.
Actul de la 23 august 1944 a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliţie formată din partidele democratice interbelice (liberal, ţărănist şi social-democrat) şi partidul comunist cu colaborarea unor ofiţeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu. Imediat după demiterea şi arestarea lui Ion Antonescu, România a ieşit din alianţa cu Puterile Axei, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor şi a declarat război Germaniei şi Ungariei. Acordul de armistiţiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit şi URSS şi guvernul României a fost, însă, semnat abia pe 12 septembrie, la Moscova, astfel că timp de trei săptămâni, România a fost încă socotită ca un inamic de către Aliaţi, deşi din ziua de 24 august 1944 întorsese deja armele contra puterilor Axei.
Alt rezultat al schimbării de alianţă din 23 August 1944 a fost retrocedarea Transilvaniei de nord României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum şi Basarabia şi Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice rămâneau în posesia acestora.