Leonard Cohen a murit. Testamentul muzical uriaş al unui compozitor şi scriitor enigmatic

Leonard Cohen a murit. Poet, guru spiritual, călugăr zen, laureat de premii literare dar, mai presus de toate, peste 45 de ani de muzică. Sunt doar câteva dintre expresiile care îl pot descrie pe Leonard Cohen, un interpret a cărui particularitate în muzica uşoară poate fi egalată doar de talentul său literar, care a făcut ziarul „Boston Globe“ să titreze în anii '60 că „James Joyce n-a murit, ci trăieşte în Montreal sub numele de Leonard Cohen.“

Leonard Cohen a murit. Artistul avea 82 de ani

Dar până să ajungă elogiat pentru şlagăre clasice precum „Suzanne“, „Anthem“, „Hallelujah“, „Dance Me to the End of Love“ şi „So Long, Marianne“, Cohen a început prin a avea o carieră literară controversată la acea vreme – dar pe care criticii care o privesc acum prin ochelarii progresului o consideră revoluţionară.

Născut pe 21 septembrie 1934 în Montreal, Cohen şi-a publicat prima colecţie de poezii - „Let Us Compare Mythologies“ - în 1956. Aceasta a fost urmată de „The Spice-Box of Earth“ (1961), şi provocator-denumita „Flowers for Hitler“ (1964), care i-a adus un prestigios premiu literar în Quebec.

Cohen s-a stabilit apoi temporar pe insula grecească Hydra, după mai multe călătorii prin Europa, iar ceea ce avea să-l lege de acest loc pentru ani buni a fost Marianne Ihlsen – prietenă, iubită, muză şi sfetnică de bază în primii ani de carieră muzicală a lui Cohen.

Leonard Cohen a murit. Tranziţia de la scriitor la compozitor

Al doilea roman al lui Cohen, „Beautiful Losers“, a şocat în 1966 prin zguduirea tabuurilor literare de la acea vreme – cu pasaje pline de aluzii şi simbolism îmbinate cu descrieri sexuale explicite. În fapt, lucrarea a fost atât de controversată încât recepţia critică a variat de la citatul prezentat mai sus la „cea mai revoltătoare carte scrisă vreodată în Canada“.

Iar acest gen de recepţie s-a transferat în începutul carierei muzicale, precum explică „The New York Times“: „Avea deja 33 de ani când şi-a lansat primul album în 1967, cânta într-o voce de bariton cu o gravitate crescândă în care părea să aibă probleme în a păstra notele, cânta acorduri simple pe o chitară acustică sau o orgă ieftină Casio şi etala o imagine retrasă, ascetică, în contradicţie cu excesele dionisiace asociate muzicii rock and roll.“

Cu toate acestea, primul său album „Songs fr Leonard Cohen“, i-a atras atenţia lui John Hammond – impresarul care i-a adus la casa de discuri Columbia, printre alţii, pe Bob Dylan şi Bruce Springsteen. În ciuda absenţei unor vânzări spectaculoase şi a recepţiei slabe din partea criticilor – neimpresionaţi de tonul negativ şi depresiv al primelor materiale discografice – Cohen şi-a găsit un public-ţintă, fermecat probabil la fel de mult de sunetul melancolic precum de caracterul lui enigmatic. Artistul canadian a rămas o prezenţă aparte pe catalogul Columbia până în acest an, când şi-a lansat ultimul material discografic, „You Want It Darker“. 

Leonard Cohen a murit. A fost călugăr zen în anii '90

Albumele mai recente ale lui Cohen au fost influenţate de căutările sale spirituale: a petrecut mult timp în anii '90 retras într-o mănăstire budistă din California, unde a devenit călugăr Zen şi a fost cunoscut sub numele de Jikan („Cel Tăcut“). Cohen însuşi a declarat, spre sfârşitul carierei, că fascinaţia lui pentru budismul zen l-a ajutat să treacă peste depresia care i-a marcat primii ani de carieră. În acelaşi timp, temele melodiilor compuse de el s-au diversificat prin exprimarea viziunilor sale politice şi sociale.

Însă, pentru orice controverse minore stârnite de arta sa, omul Leonard Cohen a promovat o imagine opusă – modest în interviurile destul de rar acordate, mereu aducând omagii influenţelor sale şi preferând călătoriile de „refacere spirituală“ în dauna stilului de viaţă excentric al tizilor muzicali. În acest fel, tăcut şi fără vânzări spectaculoase relatate la normele industriei – doar primul său album s-a vândut în mai mult de 500.000 de exemplare – stilul aparte al lui Cohen a influenţat zeci de artişti contemporani ai genurilor pop, rock şi folk.