INTERVIU Eliza G, câştigătoarea „Cerbul de Aur“ 2019: „Toţi de acasă au vrut să vadă trofeul şi să facă poze“
0Eliza G (35 de ani), pe numele ei real Elisa Gaiotto, marea câştigătoare a trofeului „Cerbul de Aur“ 2019 de la TVR, a acordat un interviu în care a vorbit despre experienţa trăită în cadrul competiţiei muzicale de la Braşov, dar şi despre cum a fost primită înapoi acasă, în Italia.
Eliza G, din Italia, s-a întors pentru câteva zile în România. Pe numele ei real Elisa Gaiotto, artista este cunoscută pe scenele muzicale europene şi a susţinut opt turnee în Brazilia. În interviul acordat TVR, Eliza a spus că s-a simţit extraordinar la Braşov şi că este mândră că a cântat în limba română.
Solista a vorbit cu sinceritate despre cum a fost primită acasă, în Italia, după câştigarea trofeului „Cerbul de Aur“ dar şi despre colaborările şi prietenii săi din România.
Cum ai fost întâmpinată acasă după ce ai câştigat trofeul „Cerbul de Aur“? Ce a însemnat acest trofeu pentru cariera ta?
Eliza G: Am fost impresionată de felul în care am fost primită acasă. Familia şi toţi prietenii mei sunt foarte mândri de mine, de aceea mi-au pregătit o mică petrecere. Nu am putut face mai mult pentru că a trebuit să mă întorc la treabă imediat. Toţi de acasă au vrut să vadă trofeul şi să facă şi poze. Pot spune că am atins un obiectiv foarte important din cariera mea. Câştigarea acestei competiţii a fost o confirmare a drumului pe care l-am parcurs până acum, dar şi că pasiunea şi muncă mea au dat roade.
Care este cea mai importantă lecţie de viaţă dobandită la concursul „Cerbul de Aur“?
Îmi place să cred că „Cerbul de Aur“ a fost începutul unei serii de lecţii de viaţă.
Ai experienţă în ceea ce priveşte preferinţele muzicale ale publicului şi marile festivaluri interne şi internaţionale. Din punctul tău de vedere, care este trăsătură unică a Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur“?
„Cerbul de Aur“ este special datorită echilibrului perfect dintre tradiţie şi modern. Faptul că fiecare participant trebuie să înveţe un cântec în limba română este un semn de dragoste profundă faţă de ţara, cultura şi istoria românească. Este un gest deosebit de păstrare a valorilor româneşti care vor rămâne moştenire generaţiilor viitoare. În acelaşi timp, mie festivalul mi-a oferit oportunitatea să mă exprim atât prin interpretarea melodiei româneşti „Creioane Colorate“, cât şi prin aducerea pe scenă a piesei din repertoriul meu, „Atro Che Favole“. M-am bucurat foarte mult de entuziasmul publicului.
Cum te-ai simţit în România? Ţi-ai făcut prieteni aici?
M-am simţit foarte bine şi am reuşit să îmi fac prieteni noi. Sunt mereu dornică de noi colaborări. Deocamdată, nu am primit ofertă din România. Dar, cine ştie, viaţa m-a surprins în ultima perioadă.
Cu ce proiecte în România? Se concretizează vreo colaborare cu un artist sau compozitor de la noi?
Sunt deschisă către colaborări noi. Nu aş spune nu dacă aş fi abordată de un compozitor român.
Eşti interpretă şi compozitoare... printre pasiunile tale se numără şi unele de care noi nu ştim?
Îmi place să călătoresc, îmi place să descopăr noi culturi. Îmi place arta şi mâncarea. Dacă aş putea, aş sta numai pe drumuri. Şi mi-aş investi cei mai mulţi bani în mâncare şi călătorii.
Care ar fi momentele care ţi-au schimbat cariera?
Viaţa nu a fost uşoară mereu şi mă izbesc constant de piedici. Dar am învăţat să îmi placă momentul în care trebuie să vin cu o soluţie sau chiar cu o schimbare. Fiecare moment pentru mine e un moment cheie care aduce cu sine o evoluţie în mine. Fie ea pozitivă sau negativă, secretul este să fii mereu în mişcare.
Pentru un artist de succes, cât la sută este inspiraţie şi cât transpiraţie?
A fost o perioadă în care am lucrat 24/7, chiar şi în somn. Creierul meu lucrează non-stop şi caută mereu idei noi. Pentru a fi un artist de succes trebuie să faci mereu sacrificii, îţi trebuie disciplină şi pasiune în aceeaşi măsură.
Dacă nu ai fi ales muzica, ce altă variantă ai fi avut?
Ca iubitor de călătorii, cel mai probabil mi-aş fi deschis o agenţie de turism. Încă mă bate gândul.
Cum ai debutat în muzică?
Am început să cânt la vârsta de 14 ani, în liceu. A fost dragoste la prima vedere.
Ce sfat ai pentru un tânăr care ar dori să pornească pe acest drum?
I-aş spune să fie creativ, curios şi neînfricat. I-aş mai spune să se concentreze pe strategia paşilor mici şi să rămână sincer cu el/ea.
Eliza G FOTO TVR