VIDEO Premiera săptămânii: „Salvându-l pe Moş Crăciun“. De ce sunt filmele pentru copii în pericol
0Personajele comice ale animaţiei se luptă să păstreze tradiţia Crăciunului şi să le aducă celor mici darurile obişnuite, chiar şi atunci când Polul Nord e atacat. Filmul ce debutează vineri în cinematografele din ţară e o raritate, când adevărata luptă, cea de la Hollywood, nu se dă pentru daruri, ci pentru marile Oscaruri.
Animaţia britanică „Salvândul pe Moş Crăciun“ îl aduce în prim-plan pe Bernand, un elf curajos, interpretat vocal de Martin Freeman, actorul pe care-l vom şi vedea în cinematografele din România din 13 decembrie, în „Hobbitul: Dezolarea lui Smaug“.
Deşi obez şi împiedicat, animăluţul ajutat de prietenii lui, renii, trebuie să facă faţă unei situaţii critice şi să-l salveze pe Moş Crăciun când Popul Nord e atacat. Altruist, eroul vrea să le aducă prichindeilor bucuria sărbătorilor, ascunsă în sacul moşului legendar.
CRITICI
În ciuda intenţiei lăudabile de a salva Crăciunul, atât la propriu, cât şi la figurat, producţia regizată de Leon Joosen şi Aaron Seelman nu a primit feedbackul tocmai căutat. „Cântecele deloc melodioase, animaţia ieftină şi scenariul de neînţeles ce include un glob de călătorie în timp şi o pălărie cu memorie fac din acest film un chin“, notează standard.co.uk. „Filmul ăsta e atât de enervant, încât vreau să-l lovesc“, spune la un moment dat, chiar elful ghinionist care se luptă cu miliardarul Neville Baddington (Tim Curry).
Nici colegii de la „The Guardian“ nu sunt mai indulgenţi. „Imaginează-ţi toate clişeele din «Elf», «Santa Claus» şi «Marea cursă de Crăciun/ Arthur Christmas» amestecate într-un castron şi gătite într-un cuptor de mântuială 3D“, scrie coditianul britanic. „Faptul că Martin Freeman şi Tim Curry au fost nevoiţi să-şi împrumute vocile pentru această dezamăgire e deprimant“, conchide „The Guardian“.
DE CE NU-L MAI SALVĂM PE MOŞ CRĂCIUN?
Comedia britanică, însă, are un caracter atipic. Astăzi, filmele de sărbători dedicate copiilor sunt evitate, în favoarea subiectelor pentru adulţi. „Crăciunul nu mai e pentru copii, cel puţin în cinema. Mai mult ca oricând, calendarul sfârşitului de an e aglomerat cu titluri ce vor rezista sau vor dispărea în funcţie de abilitatea lor de a ademeni audienţe mai mature“, scrie Pamela McClintock pentru „The Hollywood Reporter“ (THR), referindu-se la filme precum „Hobbitul“ şi „Jocurile foamei: Sfidarea“ (ce a debutat în cinematografele din România la sfârşitul lui noiembrie n. r.).
Trecerea de la celebrele serii „Singur acasă“ şi „Grinch“, aşteptate de copii asemenea cadourilor de Crăciun, la peliculele despre luptă şi supravieţuire se poate pune pe seama îmbătrânirii populaţiei şi, implicit, a nevoii de a satisface gusturile unor consumatori cu un nivel expectaţional mai ridicat. Mai importantă, însă, este cursa marilor trofee, atunci când casele de producţie vor să profite de orice şansă pentru a câştiga Oscarul sau, cel puţin, încrederea cinefililor ce se documentează, citesc recenzii şi urmăresc cu atenţie decernarea premiilor. În urma eforturilor depuse, mogulii cinematografiei aşteaptă un Crăciun bogat mai ales în încasări-record.
Oamenii pot urmări numeroase filme într-o perioadă scurtă de timp, iar recomandările au un impact imens, în acest sens“, observă Rob Moore, vice-preşedintele Paramount. „Dacă ne întoarcem în 2010, am avut o sumedenie de filme dedicate audienţei mature care au funcţionat: «Lebăda neagră/ Black Swan», «Adevăratul curaj/ True Grit», iar în 2009 am avut filme cu un mare potenţial comercial, precum «Avatar» şi «Sherlock Holmes». Oamenii au o disponibilitate pe care nu o regăseşti în alte perioade“, explică specialistul. Totuşi, Phil Contrino, analist chef la boxoffice.com, consideră că aglomerarea ofertelor în perioada sărbătorilor nu are un efect pozitiv. „E o nebunie. E la fel de rău ca ceea ce se întâmplă vara când se lansează blockbustere unul după altul“, subliniază expertul. În urma eforturilor de producţie, industria filmului aşteaptă un Crăciun bogat mai ales în încasări-record.