„Explozia“, filmul inspirat după un fapt real. Pelicula care nu a folosit trucaje VIDEO

Pentru scenariul pe care l-a scris pentru „Explozia“, Ioan Grigorescu s-a inspirat de la un caz real, petrecut cu doar un an înainte în rada portului Galați.

Pe 10 ianuarie 1971, la bordul navei comerciale „Vrachos“, aflată sub pavilionul statului Panama, se iscase un incendiu. Vaporul era încărcat cu 3700 de tone de azotat de amoniu care în cazul unei explozii ar fi provocat o catastrofă majoră afectând atât orașul Galați, cât și colosul industrial al Combinatului Siderurgic.

Intervenția autorităților se dovedise decisivă în evitarea unei catastrofe, astfel că întreaga poveste se potrivea de minune propagandei regimului.

În dimineața zilei de 10 ianuarie 1971, pe o ceață groasă la Galați, nava care luase foc din cauza unei greșeli a marinarilor greci care voiau să curețe caldarinele, venea cu viteză spre port. Neavând nici un stingător pe navă din neglijență, focul s-a întins.

De pe dană, incendiul a fost observat de ofițerul portului, care a alertat autoritățile. Imediat au fost scoase buteliile de oxigen de la bord de către oamenii de la securitate, întrucât echipajul navei abandonase nava și fugise la mal.

După ce s-a luat în discuție inclusiv scufundarea navei, au fost aduse remorchere care aveau instalații de stins incendii și au început să bage apă în caldarină și în cele două magazii de la pupă.

După doi ani de la acel eveniment, s-a făcut un film românesc, „Explozia“, avându-i în rolurile principale pe Dem Rădulescu - Neagu, George Motoi - Marinescu, Jean Constantin - Tilică, Toma Caragiu - Corbea, Gheorghe Oancea - Macarie, Draga Olteanu Matei - Angela Oprișan, Gheorghe Dinică - Gică Oprișan, Toma Dimitriu - Ioanide, Colea Răutu - Anghel, Aurel Cioranu - Samoilă, Mihai Mălaimare - hoțul de vapoare, Dorin Dron - marinarul străin, Radu Beligan - Luca, Tatiana Iekel - soția lui Corbea, Cezara Dafinescu - fata blondă, Mihai Boghiță - Gone, Mircea Bașta - Coman, Florin Piersic - marinarul străin, Mircea Diaconu - Victoraș, Mihai Albu, Mircea Cosma, Nicolae Călugărița, Nicolae Marian, Petre Simionescu, Radu Dumitrescu, Radu Jipa, Teodor Cojocaru, Victor Mavrodineanu - Vasile, Viorel Popescu.

Nava „Poseidon”, înregistrată sub pavilion panamez, transportă 4.000 de tone de îngrășăminte agricole (azotat de amoniu). Un incendiu a izbucnit în sala mașinilor și exista pericolul ca întreaga navă să fie cuprinsă de flăcări. Înainte de a părăsi nava, sărind în apă, echipajul a reușit să trimită un SOS care este recepționat la căpitănia Portului Galați. Căpitănia Portului, Secretarul de partid și Primarul orașului își dau seama de repercusiunile exploziei navei.

Practic, întreg orașul Galați ar fi fost șters de pe harta României datorită efectului direct al exploziei navei combinat cu explozia secundară – așa cum este subliniat în film – a Fabricii de Oxigen Lichid situată în incinta Combinatului Siderurgic Galați.

Imediat după aceasta, apare echipa de intervenție, apar și localnici care vor să ofere ajutor. În acest timp, în Galați, totul se derulează normal. are loc și o nuntă, de unde unul din personajele cheie, Gica „Salamandră”, pleacă pe navă să acorde o mână de ajutor, abandonându-și nuntașii nu însă înainte de a-i informa despre pericolul ce-i așteaptă.

Un mănunchi de oameni, locuitori simpli ai Galațiului, muncitori ai Șantierului Naval împreună cu autoritățile, trăiesc o situație dramatică așezați pe un adevărat butoi de pulbere, situație în care pericolul și imprevizibilul dansează deasupra capetelor lor, la fel ca și limbile de foc de pe vasul sortit definitiv distrugerii.

Acest film nu a folosit trucaje. Exploziile, explozibilul folosit (dinamita/TNT), elicopterele IAR-Ghimbav ale Armatei, mașinile Pompierilor, toate au fost reale, conform wikipedia.

Prin urmare, impactul momentelor din timpul turnării filmului asupra populației a fost unul cât se poate de pozitiv.

„«Explozia» este o simbioză curioasă între filmul de acțiune și cel de comedie. Momentele tensionate, de veritabil thriller, sunt scurtcircuitate de episoade vesele, asigurate de o distribuție ce reunea cam ce avea mai bun comedia românească a acelor ani. Gheorghe Dinică, în costum de nuntaș, care ajunge întâmplător la bordul vasului este improbabilul erou al filmului Gică Oprișan zis și Salamandră. Alături de el o regăsim pe Draga Olteanu Matei, în rolul vulcanicei soții a acestuia, pe Jean Constantin, distribuit în stereotipul ambulant al lăutarului minoritar, „cel mai mare artist de culoare din Moreni”, pe Dem Rădulescu, în cel al ofițerului naval Neagu, care face un duo comic cu tânărul pilot de șalupă Victoraș, jucat de Mircea Diaconu. Doar Toma Caragiu este văduvit de caracteristica partitură umoristică, interpretându-l în cheie gravă pe Ticu Corbea, prim-secretarul organizației județene de partid Galați“, explică Bogdan Jitea, expert IICCMER.

Atmosfera apăsătoare de la bordul vasului este amplificată și de plasarea în decorul original al navei Vrachos, rebotezată în film Poseidon, cu întortocheatele și îngustele sale culoare, care spre deosebire de povestea cinematografică nu explodase printr-un adevărat miracol, iar la acel moment era andocată în rada portului Galați.

„Acțiunea se mută de pe puntea incandescentă a vasului, în birourile autorităților locale și de partid. Atitudinea șovăielnică și birocrată a primarului Galațiului este contrabalansată de voluntarismul și curajul nebunesc al prim-secretarului de partid Corbea care riscă siguranța locuitorilor orașului-port de la Dunăre. El optează pentru soluția mai rapidă a trecerii navei prin zona centrului orașului, în detrimentul soluției contracurent, mai lentă, spre zonele nepopulate ale Marii Insule a Brăilei, care ar fi pus în pericol Combinatul Siderurgic. Abordarea este una materialist-științifică, ce decurge din conștiința sa politică comunistă. La resemnarea profesorului Luca (Radu Beligan), vocea tehnocratului care invocă exasperat divinitatea – „Dumnezeu cu mila” –, liderul comunist răspunde  că „nu-mi place mila lui Dumnezeu”. Pandantul său de pe teren este Gică „Salamandră” care îi mărturisește lui Corbea că și el este comunist“, completează expertul IICCMER.