VIDEO Adevărul Live. Cine pierde şi cine câştigă din „bătălia“ pentru Roşia Montană?

Guvernul a desecretizat astăzi o parte dintre contractele care privesc proiectul de la Roşia Montană. În studioul Adevărul Live au fost reprezentanţi ai Confederaţiei Sindicale Meridian, Ion M. Ioniţă (redactor şef Historia), iar prin skype s-a alăturat Matei Bărbulescu, unul dintre protestatarii care au manifestat pentru anularea proiectului de lege propus de Victor Ponta.

 Ion Albu: Acest proiect nu avea nevoie de o lege specială ca să dea drumul exploatărilor. România trebuia să respecte propriul contract. 

Multe opinii care se duc în piaţă (n.r. unde au loc protestele) „pleacă de la Academia Română“.

Faptul că sindicaliştii se manifestă deschis, ei sunt mânaţi în luptă de dorinţa de a-şi menţine locul de muncă.  

În acel perimetru, există explotări de orice tip. 

Şi la Roşia Poieni se găsesc zăcăminte, dar nimeni nu vorbeşte de ele. 

Statul român trebuie să fie interesat şi de celelalte componente care se pot extrage de acolo. Pe orice produs extras se plăteşte redevenţa.

Cine pierde şi cine câştigă din "bătălia" pentru Roşia Montană?

Zăcăminte se găsesc în tot Apuseniul. Cine mai vine să facă exploatări în zonă când vede că Guvernul face aceste lucruri?

Europa are şansa să piardă toată industria dacă se împiedică de condiţiile de mediu. Până la incidentul de la Baia Mare credeţi că nu au mai fost probleme cu cianura? Nu am auzit ONG-işti vorbind despre centrala nucleară a ungurilor. UDMR a fost în echipa guvernamentală 20 de ani. 

De ce nu dăm o lege pentru interzicerea fabricării de cianuri? În industrie se utilizează cianura. Dacă s-ar face bine uzinarea cianurilor nu ar mai fi asemenea probleme.

Barajul în care se colectează ceanurile este făcut din roci şi este cel mai eficient. 

Despre contracte. La momentul semnării cotractelor, datele erau secretizate.

Matei Bărbulescu: Parlamentul trebuie să respecte proiectul de lege. personal, nu sunt manipulat politic. În ceea ce priveşte locurile de muncă: ce se întâmplă peste 15 ani când nu vor mai exista locuri de muncă? Politicienii s-au speriat de vocea străzii şi de asta au dat înapoi.

Redevenţele ţin de legea minelor, nu de contractul încheiat. Comunitatea nu a ştiut ce să ceară. Puteau cere şi cotă parte din redevenţă. Comunitatea doreşte proiectul pentru că vor locuri de muncă. 

Dumitru Fornea: Avem o poziţie pro-proiect. Am adoptat poziţia din 1997. În 2000, guvernatorul a dat faimoasa adresa în care înştiinţa că Banca Naţională nu mai cumpăra aur din România şi atunci ne-am aliniat. Există un interes geostrategic extrem de important. Acest proiect a început cu un seminar la Snagov. 

Am văzut interesul nostru în cele 880 de locuri de muncă promise de companie. În contract trebuia inclus acest lucru. 

Concentraţia cianurilor din iazuri. Concentraţai este aceeaşi pentru că trebuie să fie sub limita acceptată. Noi suntem sub această limită. Concentraţia este factorul dominant pentru a stabili periculozitatea. Cianura este o substanţă anaerobică, adica care se dizolvă. De asta este utilizată de la 1800.Toată discuţia despre aur are mai multe dimensiuni. Dimensiunea din piaţă este spirituală şi îi blochează pe oameni. Este planul intereselor economice.

China este cel mai mare producător de aur. Redevenţele miniere sunt un aspect orientativ. Un proiect minier presupune o capacitate administrativă care, din păcate, nu există.