Victor Ponta a încercat să scoată de pe listele electorale permanente 490.000 de români care erau deja scoşi

Cei 490.000 de români cu domiciliul în străinătate despre care premierul Victor Ponta susţinea vineri că trebuie eliminaţi de pe listele electorale permanente nu se regăsesc oricum pe acestea. Informaţia a fost furnizată luni de reprezentanţii Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor (DEP) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor - singura instituţie abilitată să gestioneze aceste liste.

"Cei 490.000 de români cu domiciliul în străinătate, care, potrivit Direcţiei Generale de Paşapoarte şi Ministerului Afacerilor Externe şi-au actualizat documentele până pe 9 iulie inclusiv (dată la care listele electorale permanente pe baza cărora s-a desfăşurat referendumul de pe 29 iulie, pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, au fost transmise Autorităţii Electorale Permanente - n.r.) nu se regăsesc între cei 18.292.514 înscrişi pe listele transmise Autorităţii Electorale Permanente. Asta, deoarece legea privind referendumul a fost modificată, în 2007, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Tăriceanu în baza căreia românii cu domiciliul în străinătate votează pe liste suplimentare, iar votul lor nu este luat în calcul la stabilirea cvorumului necesar pentru validarea referendumului. Iar Ministerul Administraţiei şi Internelor nu putea încălca legea şi nu-i putea înscrie pe aceste liste", au explicat oficiali ai DEP. 

Vineri, 3 august, premierul Victor Ponta anunţa, după şedinţa de guvern în care se discutase iniţierea unui mini-recensământ că "cetăţenii români cu domiciliul în străinătate - sunt 500.000 - 490.000 de oameni - nu mai trebuie să figureze pe listele din România", explica Ponta, subliniind că aceştia s-ar regăsi de fapt pe listele electorale permanente transmise AEP. 

Modificarea legii referendumului, în favoarea lui Traian Băsescu

Chiar şi Curtea Constituţională, în motivarea deciziei de a respinge contestaţiile la votul de duminică, 29 iulie, reţine: "raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliu în ţară astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. În speţă însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.(*)". 

Prin urmare, Guvernul Ponta nu-i mai poate tăia încă o dată de pe listele electorale permanente pe cei 490.000 de români. Dimpotrivă, în cazul în care CCR ar declara neconstituţională Ordonanţa Tăriceanu, aceştia ar trebui adăugaţi pe liste, iar cvorumul ar trebui raportat la numărul total de români cu drept de vot - care ar fi de peste 18,7 milioane. Ceea ce ar scădea cu aproape un procent prezenţa la urne, iar referendumul ar fi invalidat.

De altfel, în decizia Curţii Constituţionale, publicată pe site-ul oficial după publicarea motivării hotărârii de pe 2 august în Monitorul Oficial, CCR arată că, în speţă, adică în cazul referendumului organizat pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, românii cu domiciliul în străinătate nu ar fi trebuit excluşi de pe listele electorale permanente. 

"În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din  Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui  şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul. (* )", arată judecătorii CCR. 

"Acest paragraf a fost introdus după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea I, omisiunea datorându-se unei erori materiale", specifică însă aceştia, eroarea urmând să fie îndreptată prin publicarea unei erate în Monitorul Oficial.