Victor Negrescu: România va începe implementarea PNRR mai târziu decât alte state europene, cu riscul de a nu putea cheltui banii până în 2026

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu atrage atenţia că întârzierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă are mai multe consecinţe şi subliniază că România ar putea avea probleme în a cheltui avansul de 13%, iar aceşti bani „riscă să fie cheltuiţi pe hârtii, salarii şi consultanţi”. El a mai transmis că România se află printre ultimele 4 state membre care au depus planul.

„România se află printre ultimele 4 state europene care au depus planul şi care vor avea planurile acceptate doar în toamnă. Alături de România se mai află Finlanda, Suedia şi Estonia, ţări cu o alocare mult mai mică şi care au fost refractare la existenţa planului”, a transmis Negrescu. 

El a precizat că „aceasta este informaţia comunicată de reprezentanţii Comisiei Europene membrilor Parlamentului European. 16 planuri au fost aprobate, în timp ce alte 4 planuri vor fi avizate până la finalul lunii iulie. O nouă dovadă a faptului că planurile puteau fi finalizate, dacă se muncea şi nu se cerea prelungirea, în cursul acestei veri. Mai sunt trei ţări care nu au depus planurile din cauza tensiunilor politice: Olanda, Bulgaria şi Malta”.

Europarlamentarul PSD atrage atenţia că întârzierea planului are mai multe consecinţe, iar România ar putea să nu reuşească să cheltuie avansul de 13% pentru că nu există un plan de implementare şi acesta s-ar putea duce pe „hârtii, salarii şi consultanţi”. 

„Consecinţele acestei întârzieri sunt clare:

- România va începe implementarea PNRR mai târziu decât alte state europene, cu riscul de a nu putea cheltui banii până în august 2026;

- Ţara noastră va avea dificultăţi în a cheltui avansul de 13% pentru care nici până astăzi nu există un plan de implementare şi riscă să fie cheltuiţi pe hârtii, salarii şi consultanţi;

- Nu vom avea până la finalul anului un mecanism de implementare pe deplin funcţional”, a mai precizat Victor Negrescu. 

El a mai adăugat că „în ceea ce priveşte ţinta de mediu şi cea de digital, planurile aprobate conţin alocări medii de 39% pentru mediu şi 26% pentru digital. Doar guvernanţii din România par că au aflat abia acum de aceste ţinte stabilite deja de un an. Aşa cum am semnalat de nenumărate ori public, ţintele nu erau respectate în planul prezentat iniţial de guvern”.