Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, cere clarificări Comisiei Europene despre dezinformarea pe Meta

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, solicită Comisiei Europene să clarifice impactul deciziei Meta de a înlocui verificarea dezinformării cu notele comunității și dacă aceasta respectă legislația UE.

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE), a adresat o interpelare Comisiei Europene în legătură cu decizia Meta de a renunța la verificarea conținutului prin fact checkers independenți în Statele Unite, conform News.ro. Această schimbare a fost anunțată săptămâna trecută de compania care deține Facebook și Instagram, iar Ștefănuță cere acum clarificări privind posibilele implicații ale unei decizii similare pentru Uniunea Europeană și conformitatea acesteia cu legislația europeană privind dezinformarea.

„Această decizie a atras critici din partea experților, care subliniază că notele comunității au demonstrat o eficiență limitată în reducerea dezinformării electorale pe platforma X. Schimbarea ridică semne de întrebare privind impactul asupra proceselor democratice și a securității publice”, a declarat europarlamentarul român.

Nicu Ștefănuță a menționat că Comisia Europeană este în proces de transformare a Codului de bune practici privind dezinformarea, adoptat în 2018, într-un set formal de reguli, sub umbrela Actului legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act). „În acest fel, companiile semnatare ar fi direct responsabile în gestionarea dezinformării pe platformele lor și ar putea fi sancționate în consecință”, a subliniat acesta.

Codul de bune practici privind dezinformarea este semnat în prezent de 44 de companii, inclusiv Google, Meta și TikTok, și prevede o serie de angajamente și măsuri voluntare, cum ar fi transparența publicității politice și cooperarea în timpul alegerilor. Cu toate acestea, prin transformarea acestui Cod într-un Cod de conduită al Digital Services Act, semnatarii vor fi obligați să respecte principiile Actului în ceea ce privește atenuarea dezinformării.

În cadrul interpelării sale, Nicu Ștefănuță a întrebat Comisia Europeană despre stadiul implementării Codului de conduită și despre posibilele efecte ale abordării Meta în Uniunea Europeană. „Dacă Meta va adopta aceeași abordare în UE, va respecta în continuare Codul de bune practici privind dezinformarea, având în vedere că este semnatară a acestui Cod?”, a întrebat eurodeputatul.

De asemenea, acesta a ridicat întrebarea dacă înlocuirea verificării faptelor cu notele comunității ar putea reprezenta o măsură suficientă pentru a atenua dezinformarea, fără a pune în pericol procesele democratice și securitatea publică. „Am văzut cu toții consecințele grave ale dezinformării, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din România. Este timpul ca platformele online să devină mai responsabile cu privire la conținutul afisat, iar Uniunea Europeană să devină mai fermă în sancționarea acestora, dacă se constată că legislația europeană nu este respectată”, a declarat Nicu Ștefănuță.

Europarlamentarul a întrebat și dacă Comisia Europeană a fost informată de Meta cu privire la modificările aduse politicilor de moderare a conținutului, dar și despre capacitățile personalului de moderare în Uniunea Europeană. În acest context, Ștefănuță cere o abordare mai fermă din partea autorităților europene față de platformele care nu respectă reglementările privind dezinformarea.