Urgenţele guvernării, la mâna Parlamentului. Cât de repede poate trece o lege de legislativ
0Soluţia adoptării rapide a actelor normative care să asigure unele măsuri pentru gestionarea crizei sunt majoritatea la mâna Parlamentului, din moment ce Guvernul nu poate emite ordonanţe de urgenţă. Însă pe cale legislativă, orice demers, oricât de necesar ar fi el şi chiar dacă ar avea consens politic, tot ar dura minim două săptămâni din momentul depunerii proiectului până la promulgarea de către Klaus Iohannis.
Agravarea crizei sanitare a prins clasa politică fără Guvern cu puteri depline, deci fără un instrument legislativ, de multe ori contestat – ordonanţele de urgenţă -, însă acum necesare. Parlamentul poate dezbate un proiect de lege în procedură de urgenţă. Astfel, termenele pot fi scurtate. Însă şi în cazul procedurii de urgenţă, un proiect de lege trebuie să fie trimis spre avizare la comisii, adoptat raport de comisia de specialitate, proceduri repetate în ambele foruri, iar după ce este adoptat, trebuie să stea două zi la Secretariatul Camerei sau Senatului, înainte de a fi trimis la promulgare. Mai mult, în cazul în care opoziţia parlamentară nu este de acord cu un proiect de lege, în cele două zile în care iniţiativa este la Secretariatul Camerei sau Senatului o poate ataca la CCR. Proiectul de lege care a trecut de Parlament cu cea mai mare rapiditate în istoria recentă a fost iniţiativa lui Liviu Dragnea de eliminare a 102 taxe. Depus pe 10 octombrie 2016, iniţiativa a fost adoptată de Senat pe 17 octombrie 2016, iar pe 25 octombrie 2016 şi de Camera Deputaţilor. În cele două săptămâni iniţiativa primit punctele de vedere de la Guvern, de la Consiliul Legislativ şi trecut pentru avizare în comisii.
Certificatul verde aşteaptă în Parlament
Un proiect normativ relevant şi considerat o urgenţă, în contextul creşterii alarmante a numărului de cazuri de coronavirus şi a deceselor în rândul celor infectaţi, este iniţiativa semnată de Florin Cîţu (prim-ministru demis), Kelemen Hunor (vicepremier demis) şi Cseke Attila (ministru interimar al Sănătăţii) pentru obligativitatea cerificatului verde în anumite instituţii publice. Prin acest proiect, personalul angajat în cadrul Ministerului Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, MAI şi laboratoarele de analize medicale sunt obligate să prezintă un certificat prin care să arate că îndeplinesc una din următoarele condiţii: i) sunt vaccinaţi; ii) au fost infectaţi cu coronavirus, iar perioada de la ieşirea din boală nu e mai mare de 180 de zile; iii) prezintă rezultat negativ al unui test RT-PCR. Cine nu prezintă una dintre dovezi riscă suspendarea contractului de muncă pentru 30 de zile, iar ulterior chiar desfacerea contractului de muncă. Important de menţionat este că cei care fac teste RT-PCR le vor plăti ei. Proiectul de lege a fost depus pe 14 octombrie în Senat şi este la comisii pentru avizare. Până la adoptarea acestuia vor mai trece, în varianta cea mai optimistă, circa 10-14 zile, în condiţiile în care este susţinut de PNL, UDMR şi USR, formaţiuni care împreună au majoritate parlamentară.
Dacă obligativitatea certificatului verde în diferite segmente socio-profesionale ar reuşi să aducă la masa discuţiilor o majoritate de conjunctură, alte demersuri de impulsionare a vaccinării nu ar avea şanse de izbândă. Un demers care se bucură de o susţinere minimală este cel privind neplata concediului medical pentru persoanele nevaccinate care se îmbolnăvesc de COVID-19. Propunerea USR, promovată în programul de guvernare al Cabinetului Cioloş, nu ar fi susţinut nici de PNL, nici de PSD, susţin surse politice din cele mai mari partide parlamentare.