Un analist politic explică de ce este neatractiv Consiliul Păcii, noul proiect al lui Trump, în care a fost invitată și România

„Consiliul Păcii”, inițiat de președintele Donald Trump nu pare atractiv pentru țările europene. România a anunțat o analiză cu privire la angajamentele internaționale, preluând o poziție expectativă, „naturală”, spun experții în relații internaționale, care poate fi urmată de „discuții” privind aspectele unei decizii de participare.

Președintele Nicușor Dan nu a participat la Davos, acolo unde șeful SUA a organizat o ceremonie de semnare a Cartei fondatoare a Consiliului Păcii, însă a anunțat oficial o analiză cu privire la respectarea angajamentelor internaționale ale țării. Șeful statului a mers însă la reuniunea extraordinară Consiliului Uniunii Europene, acolo unde, potrivit informațiilor „Adevărul”, au fost purtate discuții cu ceilalți lideri europeni privind propunerea președintelui american, relațiile transatlantice, implicațiile și calea de urmat fiind, de altfel, primul subiect de pe agenda întâlnirii.

„E vorba, în primul rând, despre un acord despre care nu prea știm mare lucru. E posibil ca datele și termenii de referință și condițiile și carta respectivei organizații, Consiliului Păcii să fi fost transmis pe canale diplomatice. Ceea ce știm sunt doar frânturi pe surse, care, sigur, intră în spațiul speculației. De exemplu, e un consiliu care va fi condus pe viață de către Donald Trump.

2: Are un consiliu executiv cu niște oameni care au fost numiți de Trump. Premierul Tony Blair, dar și oamenii de afaceri, dar și reprezentanți cu care, de exemplu, Israelul n-a fost de acord, premierul Netanyahu, după care înțeleg că și-a nuanțat poziția, apropos de participarea la această structură, fiind vorba, în primul și în primul rând, de o situație de stabilizare a păcii în Gaza.

În al treilea rând, e vorba de finanțare de bani puși pe masă și e vorba de niște membri invitați între care nu sunt neapărat toate statele europene, nu sunt neapărat toți actorii implicați”, explică Iulian Chifu, expert în securitate și relații internaționale, pentru „Adevărul”.

„Să aștepți ca statele europene să fie prezente la proiect e destul de dificil” - Iulian Chifu, expert în securitate și relații internaționale

În contextul tensiunilor transatlantice, cel mai recent pe tema Groenlandei, „pe un fond din acesta de tensiune, inclusiv cu perspectiva de ruptură transatlantică, să aștepți ca statele europene să fie prezente la proiect e destul de dificil”, mai spune expertul.

„E de văzut, pe de o parte, dacă există contrapuneri cu angajamente pe care statele le-au luat deja, în special, sigur, statele europene, dacă alte angajamente de la alte organizații terțe intră în contradicție cu ceea ce s-a discutat sau ceea ce prevede sau dorește organismul respectiv, să nu există în dublaje, cu atât mai mult cu cât este vorba despre bani, foarte mulți bani pe care va trebui fiecare membru să-i plătească. Și atunci trebuie făcută această analiză extrem de atent, e naturală, pe acest fond putem să vorbim despre poziția de la Cotroceni și modul în care președintele Nicușor Dan a solicitat aceste referiri, în așa fel încât decizia se poată fi luată ca atare.

Pe urmă, nu uitați că, în cazul României, orice mandat de această factură de apartenență nu ține doar la semnarea de către președinte. În primul rând, e o decizie care se ia în organismele colective. Avem o coaliție, CSAT-ul, pe urmă, orice acord internațional merge spre ratificare în Parlament. Deci, natural e să informezi Parlamentul și în fiecare din aceste instituții este nevoie de niște date foarte clare pe care nu le avem. E intempestiv. (...)

Și aș completa aici. Prezența României într-un Consiliu al Păcii care s-ar raporta la Gaza, e importantă. E importantă pentru că avem familii mixte și în Gaza, și în Cisiordania, și în Israel, și în sudul Libanului, și în Siria, și în Iordania, și de jur împrejur. Plus că avem o istorie care consacră postura noastră de mediator în Orientul Mijlociu, relația bună, și cu partea palestineană, și cu statul Israel, și atunci natural ar fi să participăm acolo. Însă decizia trebuie cumpănită cu justă măsură și în detaliu, înainte de a face un pas care poate avea o semnificație importantă, unii speculau chiar înlocuirea ONU sau marginalizarea ONU, alții vorbeau despre transformarea hegemonică unilaterală americană a lumii”.

Ăsta ar trebui să fie mesajul oficial. Că în cadrul viitoarei întâlniri dintre cei doi președinți se vor discuta aspecte de detaliu ale acestui consiliu - Adrian Cioroianu, fost ministru de externe

„România e un stat suveran. Putem adera la orice formă de asociere care convine intereselor noastre”, punctează și fostul ministru de externe, Adrian Cioroianu.

El este de părere că analiza României anunțată de președinte trebuie să conțină mai multe elemente, mai ales în contextul pregătirii întâlnirii bilaterale dintre președintele Nicușor Dan și șeful SUA Donald Trump: „Ăsta ar trebui să fie mesajul oficial. Că în cadrul viitoarei întâlniri dintre cei doi președinți se vor discuta aspecte de detaliu ale acestui consiliu. Sunt totuși niște lucruri care noi ne așteptă să apară pe discuția bilaterală, cum ar fi vizele, cum ar fi situația bazei de la Kogălniceanu, prezența americană în zona noastră, cum ar fi maniera în care SUA văd zona Mării Negre”.

Referitor la abordarea României, fostul ministru subliniază: „Știți cum se spune în teoria dreptului, că ceea ce nu e interzis e permis. Ceea ce nu e acceptat în cazul nostru, ceea ce nu declari că ai acceptat, deocamdată ai respins sau n-ai acceptat”.

Bulgaria și Ungaria, singurele state semnatare

Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace în Gaza înființat la propunerea președintelui american Donald Trump a fost semnată, joi, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Între țările semnatare se numără Azerbaidjan, Armenia, Indonezia, Pakistan, Argentina, Arabia Saudită, Turcia și Mongolia. Mai mulți lideri europeni au refuzat public să participe la semnarea inițiativei, printre care Marea Britanie, Italia sau Germania. În schimb, Bulgaria și Ungaria sunt singurele țări din Uniunea Europeană care au semnat documentul, potrivit Politico.

„Faptul că intră în acest Consiliu al lui Donald Trump este o alegere politică, făcută probabil tocmai pe fondul unei crize. Adică să nu pierdem din vedere faptul că tocmai această criză poate i-a determinat să facă acest pas”, explică fostul șef al diplomației române.

Acesta notează însă că Bulgaria are „un tip de relație culturală, să spunem, și istorică, particulară cu Rusia, adică diferită de cea a României sau de cea a Poloniei. Pe de altă parte, totuși, din acest punct de vedere, au fost mult mai pro-europeni decât s-a dovedit a fi Ungaria”, subliniind fidelitatea statului vecin în ceea ce privește alianțele.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat miercuri, cu ocazia summitului de la Davos, că omologul său rus Vladimir Putin a „acceptat” invitaţia de a se alătura „Consiliului pentru Pace”. Potrivit șefului de la Kremlin însă, taxa de participare – estimată la un miliard de dolari – ar putea fi achitată din activele rusești din SUA, înghețate în perioada administrației americane anterioare.