UE îşi asumă riscuri mari cu România

Poziţia de bază a Uniunii Europene privind criza financiară, precum şi alte situaţii mai puţin grave, este să evite confruntarea cu realitatea. Liderii UE au reacţionat prompt şi cu fermitate la criza galopantă a celui mai nou membru al Uniunii: România.

Un raport de 22 de pagini al Comisiei Europene arată că noul guvern, condus de Ponta, a sfidat Constituţia, i-a pus în dificultate pe judecători, a demis arbitrar şi ilegal oficiali ai statului şi a intervenit în sistemul democratic pentru a-l îndepărta pe preşedintele Traian Băsescu de la şefia statului, scrie politicianul american Tom Gallagher în „The Commentator”.

Criza a izbucnit din cauza reacţiilor exagerate ale noului guvern la deciziile justiţiei cu privire la condamnările oamenilor politici, care se considerau intangibili, deasupra legii. Cazul fostului premier Adrian Năstase este emblematic.

Fiind conştienţi de pericolul că România putea deveni o paria politică a Uniunii, oficialii de la Bruxelles au acţionat cu fermitate în sectorul justiţie, un domeniu cheie al conducerii. Autorităţile române au fost de acord, încă din 2004, ca Bruxelles să supravegheze sistemul de justiţie o dată cu aderarea, în 2007.

UE a insistat cu consecvenţă ca puterile să fie bine separate în stat, iar închegarea treptată a sistemului justiţiar să nu împiedice supravegherea actelor de corupţie în rândul politicienilor, oamenilor de afaceri, funcţionarilor civili si judecătorilor.

Băsescu este detestat de majoritatea elitei politice din România deoarece a făcut abstracţie de funcţiile acestora şi a vrut să-şi stabilească propria politică, cu scopul de a face curăţenie în unul dintre cele mai corupte sisteme politice din Europa. În acest demers, figurile reprezentative ale partidului său nu au fost scoase în evidenţă şi tocmai de aceea opoziţia (USL) a putut cu uşurinţă să se întoarcă la guvernare în primăvară.  

Intenţia USL a fost să aştepte până la alegerile parlamentare din toamnă şi abia apoi să-l îndepărteze pe Băsescu. În orice caz, opoziţia se aştepta la victorie, dată fiind lipsa de popularitate a lui Băsescu din cauza măsurilor aspre de austeritate pe care le-a impus în perioada 2010-2011. Însă panica s-a instalat odată cu sentinţa de condamnare a lui Adrian Năstase, care a accelerat procesul.

Un alt subiect care a făcut vâlvă a fost plagiatul în cazul tezei de doctorat a premierului Ponta, care nu s-a sfiit să se prezinte, a doua zi după descoperire, la summitul de la Bruxelles, în locul preşedintelui Traian Băsescu. Un astfel de fapt poate determina refuzul liderilor UE de a discuta afaceri cu o asemenea figură.

Dar descotorosirea de Ponta s-ar putea dovedi dificilă dacă Uniunea Europeană nu înfiinţează mecanisme de sancţionare mai dure, dar aplicabile, conchide Tom Gallagher.