Trupul neînsufleţit al lui Radu Câmpeanu va fi depus la Senat: „Familia a acceptat această propunere“

Trupul neînsufleţit al lui Radu Câmpeanu, primul preşedinte al PNL după 1989, va fi depus, sâmbătă, în holul central al Senatului.

„Preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, i-a propus familiei Câmpeanu ca sicriul cu trupul neînsufleţit al seniorului liberal Radu Câmpeanu să fie depus în sediul Senatului României. Familia a acceptat această propunere. Sicriul cu trupul neînsufleţit se va afla sâmbătă, 22 octombrie 2016, între orele 9.30 şi 13.00, în holul central, situat la nivelul P al instituţiei“, anunţă Senatul, într-un comunicat de presă. 

Seniorul liberal Radu Câmpeanu a murit miercuri, potrivit unui anunţ al PNL. „Rămâne în inimile noastre ca primul preşedinte al partidului după 1989, cel care a reînfiinţat PNL după cumplita perioadă comunistă şi anii petrecuţi în închisoare ca deţinut politic”, scriu liberalii pe Facebook.„Anunţăm cu mâhnire că seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat astăzi din viaţă. Rămâne în inimile noastre ca primul preşedinte al partidului după 1989, cel care a reînfiinţat PNL după cumplita perioadă comunistă şi anii petrecuţi în închisoare ca deţinut politic. Suntem cu toţii alături de familia îndoliată”, a anunţat Partidul Naţional Liberal pe pagina de Facebook.

Cei mai mulţi politicieni şi-l amintesc pe Radu Câmpeanu ca pe unul din liderii politici care au marcat revenirea României la un regim democratic şi cel care a reîntemeiat Partidului Naţional Liberal, fiind primul preşedinte al PNL după 1989. 

Fost şef al Tineretului LIberal

Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 22 februarie 1922, la Bucureşti, într-o familie de liberali. Tatăl său, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect PNL în Dâmboviţa.

  Şef al Tineretului Liberal înainte de cel de-al doilea război mondial, a fost student în decursul războiului. A urmat studii juridice şi economice la Universitatea Bucureşti. După război, Radu Câmpeanu a participat la manifestaţiile anti-comuniste din 24 - 28 februarie 1945. Arestat în 1948, a petrecut mai mulţi ani în închisorile comuniste.

După eliberarea sa ca deţinut politic, a emigrat  împreună cu soţia sa Monica Papadopol şi cu fiul lor Barbu.  Ajutat de familie, în 1973 obţine azil politic în Franţa, unde, cinci ani mai târziu, a fondat Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România de la Paris, dar şi Consiliul Naţional Român, alături de alţi români refugiaţi. La Paris, se arată foarte activ în rândurile exilaţilor, dar după sosirea lui Paul Goma, este suspectat ca informator al Securităţii.

Revenirea în ţară

În 1990 revine în ţară unde participă la reîntemeierea PNL al cărui preşedinte va fi între 1990 şi 1993, fiind ales senator în legislatura 1990-1992 în municipiul Bucureşti. A fost candidatul PNL la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 1990, când a obţinut 10,64 % din voturi şi s-a plasat pe locul 2, după Ion Iliescu.  A fost ales senator de Bucureşti şi vicepreşedinte al Senatului. În perioada februarie – mai 1990 a fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională.

În iulie 1992, Câmpeanu a anunţat că îl sprijină pe Regele Mihai să candideze la Preşedinţia României, însă fostul suveran a refuzat categoric această idee. Înainte de alegerile parlamentare din 1992 a pledat pentru ieşirea PNL din CDR, iar partidul a ratat intrarea în Parlament, obţinând un scor sub 3%.

Deputaţii şi senatorii liberali grupaţi în Consiliul pentru Refacerea PNL au obţinut pe 28 februarie 1993 înlăturarea lui Radu Câmpeanu de la conducerea PNL. În funcţia de preşedinte al partidului a fost ales Mircea Ionescu-Quintus. Cu toate acestea, a fost ales vicepreşedinte al PNL, dar în urma contestării eşuate în instanţă a noii conduceri a partidului a fost retras din funcţie.

Instanţa a recunoscut totuşi înfiinţarea unui nou partid liberal, PNL-Câmpeanu. În noiembrie 1996 va candida din nou la preşedinţia României, din partea Alianţei Naţional Liberal Ecologiste , obţinând însă doar 0,35% din voturi.

După acest moment, PNL-Câmpeanu începe discuţiile pentru fuziunea cu PNL condus de Mircea Ionescu-Quintus, tratative care se vor prelungi mai mulţi ani.

Ales senator de Bucureşti în 2004

La Congresul PNL din septembrie 2003 este adoptată decizia comasării prin absorbţie a PNL-Câmpeanu, acesta fiind radiat astfeldin registrul partidelor politice.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, fostul lider al PNL a fost ales senator de Bucureşti pe listele Alianţei DA, PNL-PD. În 2008, la finalul mandatului, Câmpeanu a anunţat că nu va mai candida din nou în alegeri, precizând că doreşte să-şi scrie memoriile.

Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Naţional ''Serviciu Credincios'' în grad de Cavaler, conferit de preşedintele Ion Iliescu în decembrie 2002.