Titus Corlăţean: „România poate fi poarta de acces a Americii Latine în Europa Centrală şi de Est”

Ministrul de Externe Titus Corlăţean a luat parte la Reuniunea ministerială UE-CELAC, pe 25 ianuarie, la Santiago de Chile. Corlăţean a subliniat disponibilitatea României de a contribui la diversificarea cooperării dintre cele două regiuni, exprimându-şi şi dorinţa de a-şi consolida relaţiile cu partenerii din America Latină.

Summit-ul UE-CELAC, desfăşurat sub deviza „Lucrând împreună pentru dezvoltare şi stabilitate”, a fost prezidată de ministrul chilian pentru relaţii externe, Alfredo Moreno Charme şi de Înaltul reprezentant UE pentru politica externă şi de securitate, Catherine Ashton.

Datorită poziţiei geostrategice România „poate fi o poartă de acces pentru America Latină în Europa Centrală şi de Est”, oferind şi „oportunităţi pentru promovarea investiţiilor şi comerţului latino-american atât spre vest, în cadrul Uniunii Europene, cât şi spre est, spre Asia Centrală şi Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat al MAE, citat „Mediafax”.

„Miniştrii europeni şi latino-americani şi-au reafirmat angajamentul de a promova parteneriatul strategic interregional şi au discutat modalităţi concrete pentru valorificarea complementarităţii şi avantajelor comparative ale economiilor celor două regiuni, finanţarea corespunzătoare a dezvoltării durabile şi abordarea concertată a marilor provocări globale, precum criza economică şi financiară, sărăcia, schimbările climatice şi riscurile la adresa democraţiei şi drepturilor omului", se mai arată în comunicatul MAE.

Oficialul român a mai specificat şi că relaţia UE-CELAC trebuie promovată „în mod pragmatic, ţinându-se totodată cont de respectarea drepturilor omului, şi cu o atenţie specială acordată interconexiunilor dintre finanţe, pieţe şi guvernanţă, pentru realizarea creşterii durabile.”

Titus Corlăţean a avut mai avut şi întâlniri bilaterale cu miniştrii afacerilor externe din Chile, Uruguay, Brazilia, Mexic şi Columbia, în vederea analizării stadiul actual al relaţiilor bilaterale cu aceste ţări, identificându-se proiecte şi direcţii de acţiune pentru consolidarea dialogului politic, pentru amplificarea dimensiunii economice şi cea a schimburilor comerciale.