Titus Corlăţean, despre mesajul celor 12 ambasade privind modificările Codului penal: Acest gen de comunicare rămâne neuzual şi contraproductiv

Fostul ministru de Externe, Titus Corlăţean, a vorbit vineri despre mesajul transmis de 12 ambasade străine liderilor politici cu privire la modificările Codului penal. Acesta a precizat că „în urmă cu câteva luni, când legile justiţiei erau discutate în Parlament, i-a invitat pe ambasadorii statelor membre UE la o discuţie cu conducerea Senatului, neexistând niciun fel de reacţie, niciun fel de prezenţă", în pofida insistenţelor sale.

Fostul ministru de Externe, Titus Corlăţean, a susţinut vineri, pentru RFI, că declaraţia celor 12 ambasade, prin care se atrage atenţia părţilor implicate în modificare Codului penal asupra afectării statului de drept şi a siguranţei cetăţenilor, este contrară uzanţelor diplomatice.

„Sunt destui oameni în actuala guvernare, cu modestie mă număr şi eu printre ei, care privesc cu atenţie şi ne uităm asupra acestor semnalări, chiar şi atunci când sunt făcute public de către ambasadele statelor partenere. Pe de altă parte, aş fi preferat, aşa cum prescrie foarte clar Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice, există un faimos articol 41, paragraful 2, care stabileşte regulile în materie. E valabilă pentru toţi, mai mari sau mai mici, în relaţiile internaţionale, de comunicare a chestiunilor oficiale direct cu Ministerul de Externe din statul care acreditează sau prin intermediul Ministerului de Externe, cu alte instituţii, de exemplu cu Parlamentul. Aş fi preferat ca aceste chestiuni să fie discutate direct şi în mod concret, aplicat, specific, care sunt acele teme concrete care pot trezi preocupări şi nu prin comunicări publice, pentru că acest gen de comunicare rămâne în continuare neuzual şi aş spune chiar contraproductiv”, a declarat Corlăţean.

El susţine că în urmă cu câteva luni, când legile justiţiei erau discutate în Parlament, i-a invitat pe ambasadorii statelor membre UE la o discuţie cu conducerea Senatului, şi nu a existat "niciun fel de reacţie, niciun fel de prezenţă", în pofida insistenţelor sale.

„Vă spun în premieră, am transmis într-un anumit context acum câteva luni, când discutam legile justiţiei în Parlament, am transmis în mod foarte direct la o întâlnire cu ambasadorii din statele membre ale UE, le-am transmis invitaţia de a veni la Senat, care era Camera decizională în acel moment, la întâlnirea cu factorii responsabili, conducerea Senatului, o serie de importanţi senatori din domeniul juridic, pentru a avea o discuţie extrem de aplicată cu ambasadele, cu echipele lor, pe temele pe care ridicau preocupări. Au fost două tipuri de răspunsuri. Separat, off the record, unul din distinşii ambasadori reprezentând o ţară cu foarte mare greutate în UE a spus să ştiţi că de fapt noi nu suntem atât de preocupaţi de legile justiţiei, cele trei, ci de legile penale, Codul Penal. Am rămas stupefiat, pentru că subiectele nici măcar nu erau la ordinea de zi, nu se discutau modificările respective, discutam legile justiţiei, ceea ce era cu totul altceva. I-am invitat, veniţi la Senat, avem următoarele zile, joi, vineri, luni, cu echipele dvs., să discutăm foarte concret acele articole. Am insistat după aceea, am revenit cu telefoane, n-a existat niciun fel de reacţie, niciun fel de prezenţă. Ce să înţeleg, că sunt chestiuni care rămân la domeniul generalităţilor, chestiuni de natură politică?”, se întreabă senatorul PSD.

Ambasadele a douăsprezece state - Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia şi Statele Unite ale Americii - au transmis joi o declaraţie comună în care fac apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. Acestea îşi exprimă îngrijorarea că mai multe modificări propuse Codurilor penale pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane.