The Financial Times: Ordonanţele retrase în urma protestelor, o trădare a poporului român de către conducătorii săi
0La un sfert de secol după ce a doborât comunismul, puterea populară a obţinut încă o mare victorie în România. Ordonanţe de urgenţă menite să graţieze o mulţime de oficiali condamnaţi şi să dezincrimineze abuzul în serviciu de nivel scăzut, pe care proteste în masă au obligat Guvernul să le retragă, au fost o trădare a poporului român de către conducătorii săi, comentează The Financial Times.
Ele au fost de asemenea o trădare a progreselor încurajatoare ale ţării în lupta împotriva corupţiei endemice. Aşa cum întreba săptămână trecută Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), de ce te-ai opri pe ultimii câţiva metri ai maratonului, te-ai întoarce şi ai alerga înapoi?
Lupta împotriva corupţiei în România a fost într-adevăr o muncă grea şi îndelungată. Ţara a fost admisă în UE printr-o decizie politică, în 2007, în pofida faptului că reformele în domenii ca lupta împotriva criminaliăţii şi construirea unui sistem judiciar independent erau în urma celorlalte opt foste ţări comuniste care au aderat în 2004. Bruxellesul a impus proceduri speciale de monitorizare, menită să asigure progresul, iar România a înregistrat succese în lupta împotriva corupţiei, prin DNA, direcţia sa naţională anticrorupţie, care a urmărit oficiali la toate nivelurile.
Adrian Năstase, un fost premier, a fost încarcerat în 2012. Un al doilea premier, Victor Ponta, a demisionat în 2015, în urma unor acuzaţii de fals şi complicitate la evaziune fiscală şi în toiul indignării publice faţă de incendiul de la un club de noapte din Bucureşti, soldat cu 64 de morţi. Progresele în lupta împotriva corupţiei au continuat în timpul Guvernului tehnocrat care a urmat şi al preşedintelui hotărât împotriva corupţiei Klaus Iohannis. În primele opt luni ale lui 2016, activitatea DNA a condus la procese implicând 777 de inculpaţi, inclusiv miniştri, parlamentari şi judecători.
Aceasta ar putea fi problema. Eliminând corupţia inclusiv la nivel local, DNA a lovit puternicul partid-maşină PSD (centru-stânga), care s-a întors la putere în decembrie. Măsurile adoptate de Guvern au părut o recompensare a baronilor locali şi acoliţilor pentru ajutorul dat în obţinerea victoriei.
DNA a fost acuzată de prea mult zel. Dar dacă sunt necesare ajustări ale operaţiunilor sale, o amnistiere în masă şi o dezincriminare a unei categorii importante de infracţiuni nu sunt calea de a ajunge la acest rezultat. PSD a argumentat că, inculpând mai mulţi oficiali din cadrul său decât din orice altă formaţiune, agenţia a dat dovadă de părtinire politică. Partidele din opoziţie contraargumentează prin faptul că PSD are pur şi simplu o problemă mai gravă cu corupţia.
România a evitat până acum să treacă spre democraţia ”iliberală” a guvernelor naţionalist-conservatoare din Polonia şi Ungaria. Noul ei Guvern poate că s-a simţit îmboldit către recentele sale acte normative de reacţia slabă a UE faţă de Ungaria şi Polonia. Poate că a crezut că instalarea lui Donald Trump la Casa Albă ar fi constituit alt motiv de distragere.
Ceea ce a făcut PSD a scos la iveală riscul ca România să se alăture reversului mai amplu al progreselor din perioada postcomunistă în domeniul statului de drept din Europa Centrală. Din fericire, reacţia robustă a românilor înşişi, inclusiv poziţia principială a preşedintelui Klaus Iohannis, care s-a alăturat protestelor, a oprit impulsul Guvernului în acest sens.
Este necesar ca românii să rămână vigilenţi şi să se asigure că actele normative nu sunt reintroduse în altă formă şi că Guvernul nu erodează alte mecansime de control al echilibrului democratic. Prietenii şi aliaţii Bucureştiului, inclusiv Statele Unite, este necesar să menţină un amestec de încurajare a reformelor şi de presiune în vederea evitării răsturnării unor lucruri care au dat rezultate. În acest fel, România ar putea să evite să apuce pe calea pe care au luat-o unii dintre vecinii săi, conchide FT în această analiză.