Tăriceanu spune cum s-a ajuns la actuala definiţie a abuzului în serviciu şi minte oferind exemple din alte state europene. „Ce-o să fie? O nebunie”

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, joi seara, că nu a fost iniţial de acord cu propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de a renunţa definitiv la infracţiunea de abuz în serviciu, pe motiv că lumea ar fi crezut că e o lege „personalizată”. Acesta a adăugat că, ulterior, s-a discutat şi adoptarea unui text legislativ similar cu Codul penal francez, însă, a completat ironic că şi acela ar fi fost „prea puţin pentru climatul de la noi”.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a explicat, joi seara, că prima propunere a ministrului de Justiţie Tudorel Toader, cu privire la definirea abuzului în serviciu, a fost ca infracţiunea să fie scoasă cu totul din Codul penal. Cu toate acestea, Tăriceanu spune că s-a opus acestei initiative, putând fi interpretată ca o „lege personalizată pentru Liviu Dragnea”.

„A fost o discuţie, la un moment dat, cu ministrul Toader, şi nu spun nimic din culise, care să nu fie cunoscut public. Ministrul a spus: N-o sa se termine complet aceste abuzuri, dacă nu scoatem din Codul penal acest articol. Politic, cu toţii ne-am gândit că, dacă luăm această decizie, ce-o să fie? O nebunie. Vreti să salvaţi pe cine? Pe Liviu Dragnea, că e acuzat de abuz în serviciu! Se personalizează totul imediat. Mii de oameni acuzati de abuz...(...) După aceea, ministrul a zis: Ar fi o soluţie care mi se pare echilibrată. Haideţi să luăm definiţia din Codul penal francez. De ce? Pentru că toată legislaţia de la noi, Codul penal, toate codurile, sunt după legislaţia franceză din perioada lui Napoleon. Extracţia e de origine franceză. Acolo e o definiţie normală, pentru oameni normali, nu în care fiecare e suspectat de abuz în serviciu. Şi aia părea prea puţin pentru climatul de la noi. Dacă jumătate din populaţie ar ajunge să fie acuzată pentru abuz în serviciu, atunci cred că unii din câţiva procurori vor spune: Da, e bine, asta e. Aşa s-a ajuns la noi”, a explicat Tăriceanu la Antena 3.

Călin Popescu Tăriceanu a reamintit, în aceeaşi emisiune, că mai multe state din Uniunea Europeană nu prevăd în legislaţie infracţiunea de abuz în serviciu. Acesta a ţinut să precizeze că Germania este unul dintre exemple, în ciuda faptului că Ambasada Germaniei la Bucureşti reacţionase cu doar câteva ore înainte, dezminţind argumentele asemănătoare ale PSD-ALDE din „Comisia Iordache”.

„În Germania, urmărirea penală a abuzului în serviciu este reglementată prin intermediul mai multor paragrafe din legi fiscale, din dreptul disciplinar şi din codul penal. Pedepsele ajung de la amenzi modeste până la măsuri disciplinare şi chiar pedepse considerabile cu privare de libertate", a precizat miercuri, Ambasada Germaniei, pe pagina sa de Facebook.

Mai mult, la o simplă căutare pe Google a Codului penal francez, se poate descoperi că infracţiunile de corupţie sunt sancţionate puternic, atât pentru faptele de corupţie activă, cât şi pentru cele de corupţie pasivă, în care funcţionarii publici sau demnitarii promit beneficii în scopul obţinerii de favoruri.

Pedepsele prevăzute pentru infracţiuni de corupţie variază, în Codul penal francez, de la zece ani de închisoare şi amendă de 1 milion de euro pentru corupţia activă, la zece ani de închisoare şi 150.000 de euro amendă, pentru corupţia pasivă. Totodată, abuzul în serviciu este reglementat şi în funcţie de efectele pe care le-a avut asupra societăţii de la comiterea acestuia. Astfel de sancţiuni şi definiţii sunt prevăzute în Art.433-1 (link către documentul în limba franceză) şi Art. 432-11 (link către documentul în limba franceză) din Codul penal francez.