Tăriceanu îl ceartă pe ambasadorului SUA la Chişinău de ochii lumii. Ce relaţii a avut şeful Senatului cu oamenii lui Putin

Preşedintele Senatului îl „urechează“  pe ambasadorul american la Chişinău după ce acesta a concluzionat că Basarabia nu e România, idee similară cu cea a propagandei ruse. Pe de altă parte, de-a lungul timpului, Călin Popescu-Tăriceanu a avut o atitudine mai deschisă când a fost vorba de relaţiile sale cu oficiali apropiaţi de Kremlin.

Călin Popescu-Tăriceanu l-a luat la ţintă pe ambasadorul american la Chişinău, James Pettit, şi cere explicaţii suplimentare  după ce diplomatul de peste Ocean a concluzionat că Republica Moldova nu e România, aceasta având propria istorie, propriile provocări, fiind o ţară multietnică.

„Am luat cunoştinţă cu surprindere şi îngrijorare de textul declaraţiei făcută în urmă cu două zile de ambasadorul SUA la Chişinău, James Pettit, pe care o resping fără echivoc. Datorită gravităţii celor afirmate de ambasador, declaraţia ar necesita explicaţii suplimentare din partea autorităţilor americane. În calitate de preşedinte al Senatului, mă voi consulta cu membrii Biroului Permanent şi cu liderii grupurilor parlamentare în legătură cu oportunitatea unei declaraţii comune pe această temă“, a afirmat Tăriceanu.

Preşedintele Senatului  susţine că ambasadorul SUA la Chişinău „reia şi actualizează tezele lui Stalin, pe baza cărora a fost semnat în 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov care a dus la amputarea teritorială a unor ţări din regiune printre care şi România“. Mai mult, Tăriceanu plusează în interpretarea celor spuse de Pettit:  „Am încă rezerve să cred, până la proba contrarie, că aceasta ar fi poziţia oficială a Departamentului de Stat“

Preşedintele Senatului a subliniat că dreptul de a-şi „hotărî soarta aparţine cetăţenilor, şi nu diplomaţilor“ şi a precizat că aşteaptă să vadă, în urma unei reacţii a autorităţilor americane, dacă e vorba de o gafă diplomatică a luii Pettit sau de lacune de cultură generală şi politică a diplomatului de peste Ocean.

Indirect, Tăriceanu a sugerat că oficialul american ar fi vehiculat idei care ţin mai mult de propagandă rusă, nu de realitatea istorică. Preşedintele Senatului uită, însă, că el însuşi a avut întâlniri şi relaţii oficiale cu personaje controversate din sfera Kremlinului, momente în care teme precum istoria comună a României şi Basarabiei erau lăsate deoparte.    

Tăriceanu şi oamenii lui Putin

Tăriceanu a păstrat de-a lungul anilor relaţiile diplomatice cu diverşi oficiali ruşi sau oameni cu influenţă. În aprilie 2007, cu o săptămână înainte de votul din Parlament pentru suspendarea lui Traian Băsescu, premierul de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a întâlnit cu Alexandr Kondyakov, important om de afaceri din Rusia şi consilier al lui Putin. După întâlnirea dintre Tăriceanu şi Kondyakov, unul dintre cei prezenţi la discuţii, senatorul liberal Radu Stroe declara că dialogul dintre rus şi oficialul român au vizat strict o posibilă colaborare a PNL cu una dintre firmele Kondyakov, scopul fiind promovarea partidului român. „A promovat oferta lor ca firmă de lobby“, preciza Stroe. Întâlnirea a devenit subiect de controversă odată cu o declaraţie a lui Traian Băsescu, preşedintele suspendat de atunci afirmând că există informaţii că structuri externe încearcă destabilizarea României, persoana vizată de această declaraţie fiind Kondyakov.

De asemenea, în noiembrie 2015, Tăriceanu a fost unul dintre protagoniştii unui eveniment controversat  prilejuit de numele invitaţilor celei de-a 46-a sesiune a Adunării Generale a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre. Printre cei invitaţi a fost şi  preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, chiar dacă la acel moment Narîşkin era pe lista de sancţiuni decisă de UE la adresa mai multor oficiali ruşi. Mai mult, oficialul rus a susţinut un discurs în Senatul României. Întrebat după eveniment cum de a fost posibil aşa ceva, Tăriceanu a pasat responsabilitatea chemării lui Narîşkin pe umerii MAE.