SURSE Cine trage sforile pentru impunerea unui nou ministru al Fondurilor Europene. Lista scurtă a numelor vehiculate
0Grupările din PNL îşi fac deja calcule pentru numirea noului ministru al Fondurilor Europene, fiind cel puţin trei nume luate considerare. Dintre acestea, favoritul este un fost şef al ministerului, care şi prezent este membru al Guvernului.
Dan Vîlceanu nu şi-a dat încă demisia de la şefia Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), dar grupările din PNL deja se luptă pentru a pune mâna pe unul din cele mai importante portofolii ale guvernării. „În afară de Energie, MIPE este cel mai important minister pe care-l avem, mai ales în contextul PNRR şi al gestionării relaţiei cu administraţia locală”, a subliniat un lider din conducerea PNL pentru „Adevărul”.
Două nume fost deja avansate public de Gheorghe Falcă (eurodeputat), vicepreşedintele PNL responsabil de domeniul fondurilor europene. „PNL are în acest moment două opţiuni: prima opţiune, Marcel Boloş, şi a doua opţiune, Cristian Buşoi (..) Noi avem două personalităţi care pot ocupa oricând acest minister important”, a declarat Falcă într-un interviu pentru Profit TV. Ce se ascunde însă în spatele avansării acestor două nume.
În primul rând, Marcel Boloş a fost împins pentru funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene încă din toamna trecută, dar Cîţu s-a opus, pentru că voia un om fidel. În noiembrie 2021, liberalii au dat vot pe întreaga garnitură PNL din Cabinetul Ciucă, deşi liderii locali voiau vot nominal, pentru că nu-i agreau pe Vîlceanu şi Daniel Cadariu (actualul ministru al Antreprenoriatului şi Turismului). Boloş este susţinut de grupul organizaţiilor din Transilvania, însă şi PNL Bihor. De asemenea, în interiorul formaţiunii este cunoscută simpatia lui Klaus Iohannis pentru Marcel Boloş, un tehnocrat văzut drept foarte serios. Boloş ar fi al doilea ministru PNL fără carnet de partid.
Alternativele
Cea de-a doua variantă, Cristian Buşoi, este perceput ca un om care ar putea strânge susţinere mai ales de la organizaţiile din sud şi din Banat. Numele lui Buşoi a mai fost vehiculat pentru această funcţie, însă în ultimii ani acesta a intrat într-un con de umbră, mai ales că nu mai conduce nicio filială. Potrivit surselor „Adevărul”, există şi o a treia variantă, dar cu şanse şi mai mici: Alexandru Nazare. Ajuns în Guvernul Cîţu cu susţinerea PNL Prahova, Nazare a fost dat afară de fostul şef al PNL în iulie 2021, când Florin Cîţu voia să controleze el Ministerul Finanţelor. Nazare s-ar bucura de sprijinul taberei din jurul lui Iulian Dumitrescu (prim-vicepreşedinte PNL), în aceeaşi liberali ar fi gata să-l susţină şi pe Cristian Buşoi, în detrimentul lui Boloş.
„Ciucă are cuvântul decisiv şi probabil va merge pe o variantă sigură, agreată de Cotroceni”, a precizat un vicepreşedinte al PNL din apropierea premierului. Însă mutarea lui Boloş, ar redeschise discuţiile şi despre Ministerul Cercetării şi Digitalizării. În mod normal, dacă Boloş preia MIPE, Digitalizarea ar trebui să revină unei filiale din sud, pentru o reprezentare echilibrată în Guvern.
Filiale puternice, dar nebăgate în seamă
În PNL mai există şi problema resentimentelor interne. Forţarea demisiei lui Florin Roman de la Digitalizare a lăsat un gust amar pentru liberalii din Alba. PNL Alba este un fief al PNL (mai ales pe tradiţie PDL), judeţ unde social-democraţii au reuşit să conducă CJ-ul doar în şase din cei 32 de ani de la Revoluţia din 1989. De asemenea, pretenţii la o funcţie importantă are şi Sibiul condus de Raluca Turcan. Intrată într-un con de umbră după ce l-a criticat pe Florin Cîţu şi a fost printre primele persoane care i-a cerut demisia fostului şef al PNL, Turcan este văzută printre variante. Însă atât la Alba, cât şi la Sibiu, apare problema nereprezentării echitabile a regiunilor. „Dacă intrăm într-o logică de favorizare a unei regiuni, probabil va fi o problemă de timp până începe scandalul intern”, susţine unul dintre vicepreşedinţii PNL pentru „Adevărul”.
În ecuaţia funcţiilor politice ar putea reintra, însă nu cu pretenţii la ministere, ci la poziţii din eşalonul doi, organizaţii pedepsite de Cîţu pentru susţinerea lui Ludovic Orban la Congres. Cazuri concrete sunt organizaţii cu rezultate însemnate, ca Vrancea şi Braşovul.