Summitul Trump–Putin din Alaska. Lavrov poartă o bluză cu URSS: Arată că rușii iau în derizoriu toate chestiunile astea legate de negocieri
0Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, este, cel puțin pentru Rusia, mai mult decât un prilej de negociere al situației de pe frontul din Ucraina. Experții punctează că Federația Rusă își poartă, de fapt, negocierile la un alt nivel, folosind inclusiv simboluri pentru a crea situații favorabile.
Ziua evenimentului așteptat din Alaska a aprins noi teme de discuție încă de la primele ore. În așteptarea întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin, discuțiile au încins spiritele odată cu sosirea șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, la un hotel din Anchorage, Alaska. Ministrul și-a făcut apariția purtând o bluză pe care pare că erau inscripționate literele „СССР” – abrevierea în rusă pentru „URSS”.
Dincolo de speculațiile diverse din spațiul public, experții trag linie și punctează că simbolurile sunt o componentă importantă a limbajului folosit de liderii ruși. „Totul e mesaj, totul e simbol aici. Rușii nu fac decât să transmită simboluri. Au grijă ce pun pe pereți, ce tablouri, cum se îmbracă, cum se comportă. Rușii tot timpul transmit mesaj. Ei se pricep foarte bine la așa ceva”, explică istoricul Armand Goșu.
„Paritatea” dintre Rusia și SUA
Semnalul dat de Lavrov este un mesaj pentru toată lumea, nu doar pentru președintele SUA, ci și pentru publicul intern din Rusia, și pentru publicul extern, Armand Goșu, arătând că acesta „e mesajul clar, nu că vrea să revină la comunism, ci că Rusia este o mare putere, ea cu America împart lumea, cum era pe vremea URSS. Nu este o nostalgie după comunism, ci după grandoarea statutului de super-putere. Lavrov nu e comunist, nici Putin. E imperialism”.
Mai exact, „tricoul lui Lavrov sugereaza paritatea dintre Washington si Moscova, istoria în care SUA și URSS erau cele două superputeri mondiale și faptul că întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin are darul de a influența geopolitica mondială, exact ca în vremea Razboiului Rece”, subliniază și analistul de politică externă Ștefan Popescu.
„Totuși, se cunoaște faptul că lui Serghei Lavrov îi place să fie provocator și are un ascuțit simț al umorului”, mai atrage atenția Ștefan Popescu.
Un alt simbol
„Mai degrabă este o demonstrație a faptului că tratează totul oarecum în derizoriu”, este de părere Ileana Racheru, specialist în spațiul ex-sovietic, atrăgând atenția asupra decorației primite de trimisul special al SUA, Steve Witkoff. Este vorba despre Ordinul Lenin, o decorație „fake” în prezent și care, în perioada URSS era acordat civililor pentru activități extraordinare în slujba statului și militarilor pentru serviciu de excepție. Decorația nu este pentru acesta, ci pentru un oficial CIA de rang înalt, al cărui fiu a murit în timp ce lupta alături de Rusia pe frontul din Ucraina.
„Această simbolistică îmi arată că, mai degrabă Putin ia în derizoriu negocierile. (...) Astăzi decorația respectivă nu înseamnă nimic. Se poate găsi la orice tarabă din Moscova, unde se vând tinichele, suveniruri. (...) De fapt, oficialii ruși, arată că iau în derizoriu toate chestiunile astea legate de negocieri. De când a venit Trump la putere, nu mi s-a părut că Putin încearcă în vreun fel să facă pace, să pună capăt războiului și mă îndoiesc că acum vor face, având în vedere că în tot acest timp pretențiile Rusiei au rămas ca în 2022. Aceleași pretenții maximale, care încalcă suveranitatea Ucrainei. Neutralitatea care nu este, de fapt, doar o neutralitate militară. Înseamnă să nu existe nicio voce critică în Ucraina la adresa federației Ruse, inclusiv partide de opoziție, societate civilă sau presă. În același timp, Putin ar vrea ca Ucraina să nu aibă armată capabilă să-i asigure apărarea”, atrage atenția Ileana Racheru.
Puterea simbolurilor, conductor pentru alte obiective
„În primul rând, Rusia poate să simtă nevoia de a prelua un loc egal sau chiar dominant în discursul public în marja summitului. Interpretăm în această direcție și ipoteza cu privire la testarea rachetelor de croazieră cu propulsie nucleară în timpul Summitului. Dacă nu acestea, atunci rachete hipersonice sau o armă antisatelitară, oricum ceva vizibil. Este felul în care arată că Donald Trump nu are controlul deplin asupra situației pe care vrea să îl proiecteze”, arată și analistul de politică externă Radu Magdin.
O direcție a mesajelor Rusiei ar putea să joace un rol important în negocieri, deși nu este vorba despre un public implicat direct în situația de pe continentul european: „Este posibil să își dorească și să ațâțe spiritele pe social media, unde în special comunitățile vestice de dizidenți percep Rusia în mod eronat drept un bastion al creștinismului, al valorilor conservatoare, al rasei albe, adică proiectează tot ceea ce și-ar dori de la guvernele lor asupra Rusiei. Sprijinul pentru Rusia din partea unei minorități vocale a americanilor în social media este util Rusiei, stresant pentru europeni și un factor de diviziune euro-atlantică pentru că acești oameni îl susțin, în mare, pe Trump”.
Pe de altă parte, „nevoia Rusiei de a se prezenta puternic în Alaska preluând controlul cumva asupra conversației vine și din discuția dura care va avea loc pe tema garanției că Ucraina nu va intră în NATO”, mai punctează Radu Magdin.
„Trump nu are cum să garanteze așa ceva, deși este poziția și a Administrației lui și a celei Biden, pentru că nu poate controla pozițiile Administrațiilor viitoare. Așa că Rusia ar putea să îi ceară să lege la mâini o Administrație viitoare cerând o retragere majoră a forțelor americane dizlocate în Europa de Est”, conchide analistul de politică externă.