Subvenții mai mari pentru partide, condiționate de alegerea femeilor în Parlament

Senatul a adoptat tacit proiectul care propune creșterea subvențiilor pentru partidele politice în funcție de numărul de mandate ale femeilor și tinerilor în Parlamentul și la nivel local.

Proiectul de lege, inițiat de liberalele Iuliana Scântei, actual judecător CCR, și Alina Gorghiu, propune legarea finanțării partidelor de numărul de femei și de tineri aleși pentru Parlament și la nivel local. 

„Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii-femei. Pentru partidele politice care promovează tineri pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii tineri”, prevede iniţiativa legislativă.

Cum se împart banii

Astfel, formula tradiţională de împărţire a banilor nu va mai fi 75% din bani acordaţi în funcţie de numărul de mandate în Parlament și 25% din bani acordaţi în funcţie de rezultatele la locale. 

În plus, proiectul de lege stabileşte şi destinaţia clară a banilor proveniţi de la bugetul de stat, fiind propusă alocarea a 20% din valoarea subvenţiei anuale pentru promovarea participării femeilor în politică, iar 10% din valoarea acesteia pentru încurajarea tinerilor în procesul electoral.

Fiind adoptat tacit, în calitate de primă cameră sesizată, proiectul de lege va merge la Camera Deputaților în forma inițială, deși comisiile de specialitate de la Senat adoptaseră mai multe amendamente. Astfel, deputații vor trebui să reia dezbaterea asupra proiectului de lege de la zero. 

Modificarea din 2017

Legea privind finanţarea partidelor politice a suferit o schimbare majoră în urmă cu aproape cinci ani, atunci când Parlamentul a votat propunerea senatorului PSD Marian Pavel, care prevedea alocarea subvenţiei pentru partide nu din veniturile prevăzute la bugetul de stat, potrivit legislaţiei de atunci, ci din Produsul Intern Brut (PIB).

Iniţiativa social-democratului a propus astfel oferirea unei sume de 3-4 ori mai mari faţă de încasările totale ale statului şi a permis creşterea gradului de finanţare pentru partide. 

Mai multe adoptări tacite, printre care și scăderea vărstei de vot 

Printre proiectele de lege care au atins termenul de adoptare tacită este și propunerea legislativă care vizează reducerea vârstei minime de la care tinerii pot vota la alegerile locale şi europarlamentare, de la 18 ani la 16 ani. 

Propunerea legislativă, inițiată de parlamentari din PNL, USR, AUR şi neafiliaţi, modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Inițiativa legislativă prevede că „au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”.

Inițiatorii propun și modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel încât „cetăţenii români care au vârsta de 16 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”.

Guvern a emis însă un punct de vedere negativ, explicând că nu susţine iniţiativa și motivând că nu respectă prevederile constituţionale.   

Alte proiectele de lege care au atins termenul sunt proiectul privind regimul materiilor explosive și proiectul de modificarea a Legii privind azilul în România.