Stroe: Explicațiile Austriei pentru votul împotriva României în Schengen au fost gargară. Nu poți să vii cu cifre inventate
0Purtătorul de cuvânt al PNL lansează un atac la adresa Guvernului austriac, fiind subliniat faptul că Viena nu a avut niciun argument solid pentru a justifica opoziția la aderarea României la Schengen.
„Explicațiile Austriei pentru votul împotriva României în Schengen au fost gargară. Criza imigranților nu a fost provocată de România, sunt date oficiale. Trebuia și trebuie să fim admiși imediat în Schengen pentru că avem o graniță sigură și de încredere pentru UE.Frontex arată, în raportul anual pentru 2022, că România NU este rută de intrare a imigranților în Europa. Aceștia au sosit prin „filiera balcanică”, în numere foarte mari, mai ales prin Serbia. 330.000 de persoane venite prin Balcanii de Vest. Nu prin România! Acestea sunt datele oficiale. Nu poți să lucrezi cu cifre inventate și care contrazic realitatea”, explică Ionuț Stroe, într-un mesaj publicat pe Facebook.
„Guvernul austriac trebuie să admită că a greșit și că România nu reprezintă o problemă. Pur și simplu, e o minciună să continui să spui că România este o cale de intrare pentru imigrația ilegală. Celelalte state din UE și Comisia Europeană trebuie să solicite urgent Austriei să își revizuiască poziția, care este și una împotriva regulilor și normelor europene.Imigrația iliegală a fost la un nivel ridicat în 2022 în UE, dar România a fost veriga puternică, nu granița slabă. România trebuie premiată pentru că a reușit să apere granițele, nu să fie sancționată și ținută pe tușă. Nu putem să mai acceptăm un astfel de tratament discriminatoriu pentru români, fără nici un temei”, mai argumentează liberalul.
Perspective pentru aderare în 2023
În lipsa unui acord unanim între statele UE, Suedia nu va iniția un nou vot pentru extinderea Schengen, motiv pentru care liderii români spun că subiectul nu trebuie grăbit, dar sunt șanse mari pentru o aderare în 2023.
Reprezentantul Suediei a declarat că nu va exista un vot pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen în Consiliu UE, aflat sub președinție suedeză în următoarele șase luni, fără un acord cu țările care s-au opus anul trecut.
„Am început deja consultările bilaterale cu părțile afectate. Nu pot spune acum când va fi repusă problema pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În opinia noastră, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Dar nu are niciun rost să o punem pe ordinea de zi până când nu este clar că există o șansă rezonabilă de a obține aprobarea în Consiliu. Vom încerca să facem acest lucru în timpul președinției suedeze, dar nu pot garanta că se va întâmpla. Nu depinde în primul rând de noi, ci de părțile implicate”, a transmis explicat reprezentantul permanent al Suediei, Lars Danielsson, potrivit Novinite.
Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a subliniat la conferința de lansare a președinției suedeze a Consiliului UE că ţara noastră contează pe sprijinul, în calitate de mediator, al Suediei pentru aderare la Schengen.
„Pentru România este important să fim acceptați în Schengen. (...)Contăm pe susţinerea Preşedinţiei suedeze”, a subliniat Bogdan Aurescu, explicând că ţara noastră este „cea mai favorabilă poziţie de până acum”. Ministrul a mai arătat și că „nu o luăm de la zero, ci construim pe tot ce am obţinut până acum”.
De asemenea, ambasadoarea Suediei la Bucureşti, Therese Hyden, a punctat că „dosarul Schengen va fi pe agenda unei reuniuni oficiale, atunci când condiţiile vor fi propice”, anume când Austria îşi va schimba poziţia privind România, iar Olanda îşi va schimba poziţia privind Bulgaria.