SONDAJ Un român din patru ar vota un candidat al dreptei

25,8% din români ar opta la alegerile parlamentare pentru un candidat de dreapta, arată cea mai recentă cercetare realizată de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 57,1% din români ar vota candidaţii USL, iar 25,8% din cei chestionaţi ar miza pe un candidat fie de la PDL ori de la Partidul Mişcarea Populară (PMP), fie de la Alianţa Dreptate şi Adevăr (A-DA), formată din Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, relevă cel mai recent sondaj „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, efectuat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, în perioada 12-21 iulie 2013. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.055 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Trebuie subliniat faptul că sondajul a măsurat, în premieră, intenţia de vot a  românilor faţă de candidaţii Partidului Mişcarea Populară, deşi cercetarea a fost realizată anterior lansării oficiale a PMP, în 23 iulie. Potrivit INSCOP 

Research, PMP ar trece pragul parlamentar, obţinând 5,6% din voturile românilor.

SCĂDERI UŞOARE PENTRU USL

Specialiştii INSCOP susţin că, în comparaţie cu lunile trecute, USL pierde procente, dar într-un ritm nesemnificativ. În luna martie, 60,1% din români ar fi votat candidaţii USL, în aprilie – 59,7% din respondenţi ar fi mers pe mâna unui candidat social-liberal, în mai-iunie – 58,8%, iar în iulie, 57,1%. PDL pare a se menţine în jurul procentului de 15% intenţie de vot pentru parlamentare. Astfel, în luna iulie, candidaţii PDL ar fi fost votaţi de 15,1% din români, comparativ cu 14,1% – în martie, 15,2% – în aprilie şi 15,6% – în lunile mai-iunie. 

Şi PPDD îşi continuă tendinţa descrescătoare, ajungând în iulie la 7,4% intenţie de vot pentru parlamentare (9% în martie, 8,2% în aprilie, respectiv 8,1% în mai-iunie). 

Alianţa Dreptate şi Adevăr şi UDMR, în schimb, s-au stabilizat în jurul procentului de 5% intenţie de vot. Astfel, în luna iulie, candidaţii A-DA ar fi fost votaţi de 5,1% din români, iar UDMR – de 5,3% din cei chestionaţi.

PRM, în schimb, oscilează între 3% şi 4% (3,9% în iulie), cu precizarea că măsurătoarea a fost efectuată înainte de înlocuirea lui Corneliul Vadim Tudor din fruntea PRM şi de preluarea conducerii de Gheorghe Funar, schimbări care au avut loc pe 27 iulie. 

PNL-PC COBOARĂ SUB PRAGUL DE 20% LA EUROPARLAMENTARE

Dacă la alegerile parlamentare candidaţii USL se regăsesc pe aceeaşi listă, pentru europarlamentare listele vor fi separate, întrucât partidele aparţin de familii politice diferite. Până în prezent, doar PSD şi UNPR au anunţat că vor avea candidaţi comuni. PNL este de acord cu candidaturile pe liste separate, iar PC nu s-a decis încă dacă va candida separat sau pe listele PNL. INSCOP Research a testat separat cele două alianţe care compun USL. Alianţa de Centru Stânga, formată din PSD şi UNPR, respectiv Alianţa de Centru Dreapta, compusă din PNL şi PC.

Dacă duminica viitoare românii ar fi chemaţi la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European, cele mai multe voturi ar fi obţinute de candidaţii PSD şi UNPR, adică 38,8%. Potrivit INSCOP Research, PSD-UNPR a avut o evoluţie fluctuantă din martie şi până în iulie, procentele oscilând  între 38,6% (martie), 40,2% (aprilie), 39% (mai-iunie) şi 38,8% în iulie.

Surpriza, spun specialiştii INSCOP Research, vine din tabăra alianţei de Centru Dreapta, PNL-PC, care coboară, pentru prima dată în ultimele cinci luni, sub pragul de 20%. Candidaţii PNL-PC ar obţine doar 19,3% din voturile românilor pentru alegerile europarlamentare. Din martie şi până în prezent, PNL-PC a pierdut constant din susţinerea publică (22,7% în martie, 21,3% în aprilie, 20,2% în mai-iunie). 

Pe locul 3 în opţiunile de vot pentru scrutinul europarlamentar se situează PDL, cu 14,2%, în scădere faţă de măsurătoarea precedentă din mai-iunie, când înregistra 16,2%. O posibilă explicaţie pentru acestă uşoară scădere în sondaje ar putea fi introducerea în lista de opţiuni a PMP şi, implicit, migrarea unei mici părţi din alegătorii PDL spre această formaţiune. Candidaţii PMP la europarlamentare ar fi votaţi de 5,5% din cei chestionaţi.