SONDAJ Moartea poliţistului Gigină şi cazul Colectiv au lovit crunt UNPR. Cum stă în sondaje partidul lui Oprea
0Dacă în luna septembrie, când a fost măsurat pentru prima dată separat de PSD, partidul generalului Oprea sărea direct peste pragul electoral, acumulând 5,1% din intenţia de vot, cele două evenimente tragice i-au înjumătăţit, practic, potenţialul electoral, arată ultimul sondaj INSCOP comandat de „Adevărul“.
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, PNL ar obţine 40,1% din totalul voturilor, iar PSD 36,3%. Intenţia de vot de care beneficiază PNL continuă să se deprecieze, în ciuda oportunităţilor oferite de incidentul de la Colectiv şi demisia Cabinetului Victor Ponta. În schimb, după o perioadă de scădere generată de erodarea la guvernare, PSD câştigă faţă de luna septembrie 1,3 procente în intenţia de vot. Singura formaţiune care ar mai intra în Parlament conform sondajului efectuat în lunile noiembrie-decembrie este UDMR, fapt ce confirmă tendinţa scenei politice româneşti de a se reorganiza pe coordonatele unui sistem politic bipartid.
Plutonul din marja de eroare
Prima formaţiune aflată sub pragul electoral este Mişcarea Populară, care câştigă aproape 2% faţă de luna septembrie, ajungând la 4,4% intenţie de vot. Această evoluţie este cel mai probabil şi o consecinţă a preluării de către Traian Băsescu a funcţiei de preşedinte al formaţiunii populare. În clasamentul intenţiei de vot urmează ALDE, care înregistrează faţă de luna septembrie un avans de 1,4 procente, pe fondul apariţiilor publice mult mai incisive din ultima perioadă, venite din partea lui Călin Popescu Tăriceanu. Scandalul provocat de decesul poliţistului care făcea parte din coloana oficială a lui Gabriel Oprea şi tragedia din clubul Colectiv din Bucureşti au afectat puternic UNPR, care înregistrează o scădere a intenţiei de vot faţă de luna septembrie şi ajunge de la 5,1% la 2,6%.
Clasamentul este încheiat de M10 (cu 2,4%, faţă de 2% în septembrie), PSRO (cu 2,1%, faţă de 2% în septembrie), PRM (cu 1,1%, faţă de 1,3% în septembrie) şi PNŢCD (cu 1%, faţă de 1% în septembrie). Este demn de remarcat că aproape jumătate din populaţie (44,1%) nu a indicat o opţiune de vot (27,6% nehotărâţi, 10,5% nu merg la vot, 6% non-răspunsuri). Explicaţia pentru numărul mare al non-răspunurilor trebuie căutată în amplificarea nemulţumirii faţă de actuala clasă politică şi partidele tradiţionale, pusă de altminteri vehement în evidenţă de fenomenul Colectiv.
Analiza calitativă a votanţilor
Din punct de vedere demografic, 41,6% din respondenţii bărbaţi cu o opţiune de vot îşi exprimă preferinţa pentru PNL, respectiv 34% pentru PSD. 38,1% din respondenţii de sex feminin ar alege PNL, 39,2% PSD.
Pe grupe de vârstă, 50,7% din respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 18 şi 34 de ani ar alege PNL, în timp ce doar 26,3% din aceeaşi categorie de vârstă optează pentru PSD. 43,5% din
respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 35 şi 49 de ani ar alege PNL, respectiv 26,3% PSD. 37,3% din respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 50 şi 64 de ani ar alege PNL, iar 36,7% PSD. 27,1% din respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta de peste 65 de ani ar alege PNL, iar 55,6% PSD. 34,8% din respondenţii care exprimă o opţiune de vot cu studii primare ar alege PNL, iar 50,4% PSD. 43,2% dintre respondenţii care exprimă o opţiune de vot cu studii medii ar alege PNL, iar 34,% PSD. 35,7% dintre respondenţii care exprimă o opţiune de vot cu studii superioare ar alege PNL, iar 29,5% PSD. 43,6% din respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în mediul urban ar alege PNL, iar 31,2% PSD. 35,8% din respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în mediul rural ar alege PNL, iar 42,6% PSD.
Pe regiuni istorice, 37,4% din respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în Moldova, Bucovina ar alege PNL, iar 46,6% PSD. 41,5% din respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în Muntenia, Oltenia, Dobrogea ar alege PNL, iar 38,9% PSD. 45,3% din respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în Banat, Crişana, Maramureş ar alege PNL, iar 24% PSD. 37% din respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în Transilvania ar alege PNL, iar 28,3% PSD.
Deschiderea faţă de partide noi
Aproape jumătate (47,2%) din populaţie consideră că este nevoie de partide noi în România, deşi este reticentă cu privire la şansele ca asemenea formaţiuni să supravieţuiască, iar 40,7% le susţin apariţia deşi cele apărute în ultima perioadă au dezamăgit. Un procent important din populaţie (41,6%) se poziţionează chiar mai radical, considerând că toate partidele existente în România ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi.
Totuşi, întrebaţi dacă ar vota un partid nou înfiinţat, doar puţin peste o treime dintre români (36,2%) răspund pozitiv, în timp ce 30,1% declară că nu sunt hotărâţi (21,4%) sau aleg varianta NS/NR (8,7%), inclusiv ca urmare a faptului că discutăm despre o situaţie ipotetică. Dintre cei 30,1% de respondenţi care nu sunt hotărâţi sau nu răspund la întrebarea privind disponibilitatea de a vota un partid nou înfiinţat, 28,7% ar fi dispuşi să acorde votul unei astfel de formaţiuni dacă ar promova persoane care nu au mai fost până acum afiliate politic. Aproape două treimi rămân însă nehotărâţi sau aleg în continuare varianta NS/NR. ;
Datele tehnice ale sondajului
Sondajul a fost realizat în perioada 26 noiembrie - 2 decembrie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1.071 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilistic. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 40 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 89 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populaţiei din 2011.