Sondaj INSCOP. România în criza COVID-19: ce măsuri economice aşteptăm de la Guvern
0În contextul consecinţelor negative ale epidemiei de coronavirus pentru economie şi piaţa locurilor de muncă, 91,7% dintre români apreciază ca fiind „foarte importantă şi importantă” sprijinirea de către stat a firmelor care au dificultăţi economice, iar 93,6% ca fiind „foarte importantă şi importantă” susţinerea unor mari proiecte de investiţii publice sau private în vederea stimulării economiei, arată un sondaj INSCOP.
Acordarea de împrumuturi cu dobânzi reduse firmelor care investesc şi creează locuri de muncă este văzută ca fiind foarte importantă şi importantă de către 87,2% dintre cei intervievaţi, iar achitarea de către stat a datoriilor către firmele private (recuperarea TVA) de către 79,2%.
Remus Ştefureac, director INSCOP Research: „Gravitatea impactului negativ al epidemiei de coronavirus asupra economiei este înţeleasă corect de marea majoritate a populaţiei. Dezbaterile publice, dar şi experienţa personală a sute de mii de angajaţi şi-au pus o amprentă puternică asupra percepţiei riscului economic. Din acest motiv, de exemplu peste 90% dintre români cred că este importantă şi foarte importantă sprijinirea de către stat a firmelor care au dificultăţi economice din cauza epidemiei de coronavirus şi susţinerea unor mari proiecte de investiţii publice sau private în vederea stimulării economiei româneşti şi creării de locuri de muncă. Investiţiile statului în infrastructură, în agricultură, încurajarea unor investiţii private pentru producţia în România a unor bunuri indispensabile aşa cum sunt materialele sanitare sau deblocarea unor mari proiecte de investiţii precum exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră şi includerea în proiect a companiei de stat Romgaz pot fi exemple de măsuri utile pentru stimularea încrederii în perspectivele economiei româneşti”.
„Pe de altă parte, apelul instant şi adesea disperat la stat al majorităţii agenţilor economici privaţi, mari şi mici, ridică problema unei regândiri a rolului statului în sistemul economic capitalist românesc de după încheierea acestei crize. Nu putem ca în situaţii de maximă criză să cerem totul de la stat, iar ulterior să îi minimalizăm rolul, resursele şi capacitatea administrativă. Capitalul are la rândul său o responsabilitate, iar în situaţii de maximă criză naţională şi globală, o parte a profitului acumulat trebuie alocat şi pentru sprijinirea angajaţilor. Instituţiile care compun statul român sunt datoare la rândul lor ca după această criză să treacă printr-un proces profund de reformă (diminuarea risipei, profesionalizarea personalului, integritate) şi modernizare (digitalizare în mod particular) pentru a răspunde provocărilor şi a juca un rol economic util pentru întreaga societate“, a mai spus Ştefureac.
Sondajul a fost realizat în perioada 16-19 martie 2020 de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield şi Adevărul. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 800 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.5%, la un grad de încredere de 95%.