Siegfried Mureşan, primul interviu după ce a ratat postul de comisar european. Ce hibe are cota de gen. Ce funcţie de calibru putea obţine Dăncilă pentru România
0Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan a pierdut competiţia cu Adina Vălean pentru funcţia de comisar pe Transporturi, dar e la un pas de a fi ales vicepreşedinte al PPE, cel mai puternic partid european, potrivit rezultatelor de la europarlamentare. Într-un interviu pentru Adevărul, acordat la Zagreb, gazda Congresului PPE, Siegfried Mureşan vorbeşte despre şansele ratate de România în UE sub guvernarea PSD şi despre rigiditatea cotelor de gen.
Adevărul: De ce Ursula von der Leyen a preferat-o pe Adina Vălean şi nu pe dvs pentru funcţia de comisar european? Ce explicaţie aţi primit?
Siegfried Mureşan: Nu voi divulga discuţiile purtate între patru ochi. M-am întâlnit cu preşedinta Comisiei Europene, la fel cum s-a întâlnit şi Adina Vălean, care va fi comisarul român pe următorii cinci ani. Adina Vălean se bucură de susţinerea totală a PNL, inclusiv a mea personală. Are un portofoliu important, va avea o agendă bogată şi cred că va face o treabă foarte bună.
De ce în cazul Franţei, ţară cu candidat respins în primă fază, la fel ca România, Ursula von der Leyen nu a cerut două propuneri ulterioare şi a acceptat direct un bărbat, distrugând cota de gen? În cazul României, a cerut şi bărbat, şi femeie. Nu e dublu standard?
Întrebarea este legitimă. Tot ceea ce îi este permis Franţei trebuie să-i fie permis şi României. Prioritatea preşedintelui Franţei a fost păstrarea acelui portofoliu gigantic, care a inlcus piaţă internă, industrie şi o componentă de digitalizare. Din informaţiile noastre, Macron a trimis mai mulţi candidaţi, mai multe femei şi mai mulţi bărăbaţi. Spaţiul mai mic de manevră pe care l-a avut România în desemnarea comisarului a fost cauzat de greşelile făcute de Viorica Dăncilă. România avea oportunitatea de a da un vicepreşedinte al Comisiei Europene, în contextul în care poziţiile-cheie ale UE au fost ocupate doar de candidaţi din Vest: Comisia Europeană – Germania; Bancă Centrală Europeană - Franţa; Parlamentul European - Italia; Consiliul European – Belgia; Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă – Spania; prim-vicepreşedintele CE – Olanda. Pe acest dezechilibru, România putea avea vicepreşedinte. Guvernul Orban a acţionat sub presiunea timpului şi a reuşit să recupereze ce se mai putea: a desemnat un comisar credibil, care a trecut fără probleme de Comisia Juridică a Parlamentului European, unde Rovana Plumb s-a împiedicat, şi de Comisia de specialitate a PE. Am scos maximum din ce se putea realiza în acest ultim moment.
Multă lume a rămas cu impresia că Adina Vălean a fost acceptată pentru funcţia de comisar în primul rând pentru că e femeie, abia apoi pentru profesionalismul său. Cota de gen nu se întoarce, de fapt, împotriva femeilor?
Promovarea domnelor în poziţii de conducere trebuie să fie şi o obligaţie a noastră, a bărăbaţilor – să nu lăsăm această temă exlcusiv pe umerii femeilor. Dar orice abordare rigidă aduce deservicii. Un exemplu: la nivelul grupului PPE din PE avem o cotă de gen de minim o treime. Grupul PPE din PE deţine două poziţii de chestor şi am vrut să alegem două doamne pentru acele poziţii, însă regula grupului spune că atunci când ai două poziţii de conducere, un post trebuie să fie ocupat de un bărbat, iar celălalt de o femeie. Noi voiam să alegem două chestoriţe ale PE, fiindcă ambele erau bune, ambele îşi doreau, însă cota de gen, menită a proteja iniţial candidaţii de sex feminin, s-a dovedit în final a fi un obstacol pentru femei. Deci orice cotă rigidă aduce deservicii. E foarte greu să ai egalitate de gen în Comisia Europeană când nu ai egalitate de gen în funcţiile de conducere din parlamentele naţionale, când nu ai 50% femei în Parlamentul European.
Această Comisie Europeană se bazează pe o majoritate fragilă. Ar putea să nu treacă de votul final al Parlamentului European?
Categoric, nu. La votul final majoritatea va fi asigurată. Nemulţumirile grupurilor politice s-au manifestat la momentul audierilor din Parlament. Acum, cele trei mari grupuri sunt mulţumite.
Candidaţi pentru o funcţie de vicepreşedinte al PPE, unde se bat 12 candidaţi pe 10 locuri. Foarte probabil, o veţi obţine. E o recompensă pentru ratarea funcţiei de comisar?
Conducerea PNL m-a desemnat în unanimitate candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al PPE în luna septembrie, deci în momentul în care Viorica Dăncilă era premier, iar Rovana Plumb candidat pentru funcţia de comisar european, nici măcar nu era previzibil că PNL va ajunge să propună un nume pentru Bruxelles. Sunt vicepreşedinte al grupului PPE din PE, iar funcţia de vicepreşedinte al partidului e o completare firească. Această poziţie îmi va da posibilitatea de a participa la summitul şefilor de stat şi de guvern ai PPE, acea masă importantă care pregăteşte Consiliile Europene. La acea masă, interesele românilor vor fi reprezentate de preşedintele Klaus Iohannis şi de mine. Prezenţa mea acolo va aduce o contribuţie semnificativă la dezbaterea pe buget şi pe fonduri europene.
***
”Adevărul” va transmite cele mai importante momente ale Congresului PPE de la Zagreb. Polonezul Donald Tusk, preşedintele Consiliului European (până la începutul lunii decembrie) este unicul candidat la preşedinţia PPE, urmând să-l înlocuiască pe francezul Joseph Daul, În ianuarie, la Ateneul din Bucureşti, Donald Tusk a ţinut un discurs memorabil în limba română. Ar fi prima oară când un est-european ar conduce cea mai mare familie politică de dreapta din UE, dominată de Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarului german Angela Merkel.