Sfârșit de an de foc pentru Guvern în gestionarea PNRR: Reforma pensiilor, cartoful fierbinte din Plan
055 de obiective din PNRR are de îndeplinit Guvernul până la finalul anului, inclusiv reforma care dă bătăi de cap, cea a pensiilor, în condițiile în care Puterea avansează lent cu ele.
Nu mai puțin de 55 de jaloane și ținte are Guvernul de îndeplinit până la finalul acestui an, fiind trimestrul cu numărul cel mai mare de obiective în ceea ce privește PNRR. De exemplu, primele două trimestre din 2022 au avut împreună 51 de jaloane și ținte.
Potrivit unor surse guvernamentale ale „Adevărul”, România are îndeplinite până în prezent în jur de zece de jaloane și ținte. Însă instituțiile mai au o lună și jumătate la dispoziție. Urmează apoi lunile până când e depusă cererea de plată (maximum șase luni), termen obligatoriu de îndeplinire a unui jalon sau a unei ținte, pe lângă deadline-ul asumat.
Tăcerea autorităților
Ziarul „Adevărul” a făcut o solicitare de liber acces la informațiile de interes public la MIPE, ministerul coordonator, din 27 octombrie, pentru un răspuns pe tema îndeplinirii jaloanelor și țintelor. Instituția nu a răspuns în maximum zece zile, când ar fi trebuit să dea datele sau să spună dacă are nevoie până la 30 de zile pentru a da un punct de vedere elaborat. În trimestrul trecut, MIPE a evitat să vorbească de stadiul îndeplinirii obiectivelor, o procedură împrumutată și de Guvern, preferând că anunțe doar că Executivul e angajat în bifarea tuturor obiectivelor.
Printre puținele obiective îndeplinite până acum sunt programul „Prima conectare la apă și canalizare” (titular Ministerul Mediului), Ordonanța privind licența industrială unică (Ministerul Mediului), semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare (Ministerul Transporturilor) sau Legea privind reducerea riscului seismic al clădirilor (Ministerul Dezvoltării).
O mare problemă pentru Guvern este reforma pensiilor speciale, în condițiile în care Executivul este presat să ofere detalii despre modul cum vede reașezarea acestor tipuri de venituri, dar răspunsurile au fost mereu ambigue. Mai precis, au oscilat de la promisiuni de eliminare a unor pensii speciale, apoi de suprataxare a lor sau au subliniat că unele categorii socio-profesionale trebuie scoase din reformă și au încercat să deranjeze cât mai puțin beneficiarii lor.
De asemenea, o provocare pentru Guvern este și reformarea mai multor companii de stat din zona transporturilor. Instituțiile la care ar trebui să fie aplicată OUG 109 privind guvernanța corporativă, adică profesionalizarea conducerii, prin mandate pe patru ani, ar urma să fie Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Compania Națională de Investiții Rutiere, CFR, CFR Călători și Metrorex.
Foarte multe obiective țin de eficientizarea așezărilor urbane, de la aspecte care țin de mobilitate urbană, până la transport public orientat spre vehicule nepoluante sau suplimentarea locurilor de încărcare electrică, dar și numeroase acte normative pe digitalizare și educație.
Altele sunt pe zona de administrație. De exemplu, inițiativa prin care sunt înființate consorțiile administrative. Proiectul Guvernul a fost adoptat de Camera Deputaților de la finalul lunii octombrie, iar acum așteaptă dezbaterile finale și votul la Senat. O inițiativă ca aceasta ar trebui să treacă ușor, la Cameră fiind dat un vot covârșitor „pentru”, în condițiile în care doar o parte aleșilor neafiliați (din Forța Dreptei și ex-deputații AUR) s-au opus.
Restanțele de la începutul anului
Restant rămâne proiectul de lege privind avertizorii de integritate, o inițiativă care se află la comisiile de specialitate din Camera Deputaților de două luni. Semnalele europene transmise de către oficialii europeni au fost că trebuie să țintească implementarea directivei europene în spiritul și cu prevederile exacte din ea, nu să fie o lege golită de conținut, adică exact lucrul pe care îl făcuse Puterea în primăvară, când au adoptat prima formă a legii, întoarsă de Iohannis în Parlament. La acea vreme, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, anunțase că va sesiza Comisia Europeană pentru a lua în considerarea oprirea fondurilor pentru România, dacă Parlamentul nu transpune directiva.
O cerință expresă pentru o lege riguroasă a venit și de la Ministerul Justiției, Cătălin Predoiu solicitându-le colegilor din Parlament amendarea inițiativei pentru a corespunde cerințelor europene.
Important de menționat e că această inițiativă ar fi trebuit adoptată într-o formă „corectă” de la sfârșitul lui iunie. De asemenea, cererea a doua de plată a Guvernului român, care ar trebui depusă cât mai repede, depinde de acest jalon.