Senatul face prima mutare împotriva DNA: frânează arestul preventiv. PNL a votat din nou alături de PSD

Senatul a adoptat astăzi, prin vot secret, amendamentul depus de Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD), prin care arestarea preventivă se va putea dispune doar dacă există probe sau indicii temeinice, nu suspiciuni rezonabile, aşa cum arată acum legea. Proiectul urmează să ajungă în Camera Deputaţilor, forul decizional.

Amendamentul la Legea pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală a fost adoptat cu largă majoritate: 88 de voturi „pentru“, 26 „împotrivă“ şi doar patru abţineri, ceea ce arată că PNL a votat din nou alături de PSD împotriva Justiţiei, lucru remarcat şi de premierul Victor Ponta. „O majoritate covârşitoare, 20 la 80. Ce se va întâmpla la Cameră, vă spunem când va fi la Cameră“, a comentat, scurt, premierul, împărţind din nou vina cu liberalii. Atât PSD, cât şi PNL au avut grijă să acopere urmele votului cu ajutorul Cristianei Anghel. Senatoarea „grevistă a foamei“ a venit la tribuna Senatului şi a propus vot secret, solicitarea sa fiind imediat aprobată cu 90 de voturi „pentru“. 

Vicepreşedintele Senatului, Ioan Chelaru, unul dintre semnatarii amendamentului, a încercat câteva argumente. „Fiecare are propriile suspiciuni rezonabile. Toţi susţinem independenţa Justiţiei, dar, personal, cred în nişte valori. Una este adevărul, iar fără adevăr nu există libertate“, a declarat senatorul PSD IoanChelaru, vicepreşedintele Senatului.

Vot la foc automat

Senatorii Cristiana Anghel (PC) şi Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) au propus, marţea trecută, în Comisia juridică, un amendament la Codul Penal şi cel de procedură penală, prin care ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice”, înlocuind sintagma ”suspiciuni rezonabile”.

Amendamentul a fost susţinut în şedinţa comisiei juridice de senatorul PSD Ovidiu Donţu, la proiectul pentru modificarea şi competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal şi a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015, şi a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Astfel, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă ”suspiciunea rezonabilă” că o persoană a săvârşit o infracţiune”, s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”.

Potrivit argumentaţiei senatorilor care au iniţiat amendamentul, noua formulare este ”mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia.

Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive faţă de un acuzat putea fi luată numai ”dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiţia de probe şi indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

”Aşa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătuşe a acuzaţiilor în faţa presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancţiuni pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin afectarea imaginii persoanei”, se menţionează în motivaţie.