Senatul amână de patru luni votul pentru ridicarea imunităţii lui Tăriceanu. PNL cere sancţiuni

După patru luni de amânări în cazul cererii în care Parchetul General solicită începerea urmăririi penale în cazul liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, liberalii pun presiune şi cer să se voteze cererea venită de la DNA, chiar şi în absenţa avizului de la Comisia Juridică.O decizie cu privire la dosarul care îl vizează pe Călin Popescu Tăriceanu ar putea fi luată astăzi.

Partidul Naţional Liberal a cerut ca preşedintele Comisiei Juridica, Robert Cazanciu, să fie sancţionat şi solicită ca plenul să dea un vot pe cererea DNA în privinţa lui Călin Popescu Tăriceanu în absenţa raportului comisiei.

De asemena, liberalii mai spun într-o scrisoare că întârzierea votului este „neregulamentară„, „fără precedent” şi că ar fi generată de coaliţia PSD-ALDE.

„Grupul PNL solicită o explicaţie cu privire la nerespectarea calendarului votat în Biroul Permanent pentru dosarul prin care Parchetul General solicită începerea urmăririi penale în cazul domnului Călin Popescu Tăriceanu. Această întârziere neregulamentară fără precedent din partea Comisiei Juridice a Senatului este generată cel mai probabil de interese politice PSD-ALDE", se arată într-o scrisoare semnată de Florin Cîţu.

Istoricul amânărilor

Pe 7 noiembrie anul trecut, Direcţia Naţională Anticorupţie cerea ridicarea imunităţii parlamentare pentru preşedintele Senatului, procurorii vrând să-l pună sub acuzare pentru luare de mită în valoare de 800.000 de dolari.

Câteva zile mai târziu, pe 12 noiembrie, Biroul permanent al Senatului trimitea cererea DNA la Comisia Juridică. Potrivit unor surse, coaliţia PSD-ALDE nu ar fi pus solicitarea în mapa membrilor Biroului Permanent, ci au discutat pe documentele sigilate.

Pe 20 noiembrie, Comisia Juridică anunţa că a decis să-l audieze pe Călin Popescu-Tăriceanu pe 27 noiembrie.

O săptămână mai târziu, liderul ALDE era audiat de Comisia Juridică în urma solicitării DNA de avizare a începerii urmăririi penale, acesta declarând la final că nu se lasă intimidat de demersul DNA.

Robert Cazanciuc, preşedintele Comisiei juridice din Senat, explica atunci că „avem nevoie să ne convingem.

„Fiecare membru are timp încă o săptămână să citească, până va aduce domnul Tăriceanu notele scrise.  Nu suntem aici pe repede înainte. Avem nevoie să ne convingem. Nu pot să spun ce probe aduce domnia sa. Marţea  viitoare ar urma să fie întocmit şi raportul”, declara Robert Cazanciuc

Totuşi, pe 4 decembrie, Comisia juridică a Senatului anunţa amânarea pentru încă o săptămână a votului, pentru ca mai apoi, pe 11 decembrie, să anunţe din nou o amânare de zece zile, până pe 21 decembrie, care a fost ultima zi din sesiunea parlamentară a anului trecut. Astfel, votul avea să se dea abia sesiunea următoare din februarie.

La sfârşitul lunii trecute, pe 28 ianuarie, mai multe dosare aflate la completul de cinci, printre care şi cel al lui Călin Popescu-Tăriceanu, a fost amânate până pe 25 februarie, pentru ca judecătorii de la Instanţa supremă, în Secţiile Unite, să decidă asupra jurisprudenţei de urmat în legătură cu repartizarea cauzelor.

Pe 19 februarie, liberalii criticau conducerea Senatului pentru nerespectarea calendarului votat în Biroul Permanent pentru dosarul prin care Parchetul General solicita reînceperea urmăririi penale a lui Tăriceanu, spunând despre întârziere că este „neregulamentară” şi „fără precedent”.

„Grupul PNL solicită o explicaţie cu privire la nerespectarea calendarului votat în Biroul Permanent pentru dosarul prin care Parchetul General solicită începerea urmăririi penale în cazul domnului Călin Popescu Tăriceanu. Această întârziere neregulamentară fără precedent din partea Comisiei Juridice a Senatului este generată cel mai probabil de interese politice PSD-ALDE”, se arăta atunci într-o adresă a lui Florin Cîţu, liderul senatorilor PNL, către Biroul Permanent al Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore

Dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu are peste 70 de volume şi cuprinde peste 17.000 de pagini.
Solicitarea ar fi fost inaintată Ministerului Justitiei. Călin Popescu Tăriceanu ar fi suspectat de luare de mită, iar fapta ar fi comis-o pe vremea când era prim-ministru, în perioada 2004-2008.