Şedinţă cu tensiuni pe legile Justiţiei: Preşedintele secţiei de judecători este de drept preşedintele CSM. Aleşii au revenit şi au respins un amendament discutabil

Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei, condusă de social-democratul Florin Iordache, a adoptat marţi un amendament la legea 317/2004 privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit căruia preşedintele secţiei de judecători a Consiliului este de drept preşedintele CSM.

UPDATE Inspecţia Judiciară (IJ) va rămâne în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi nu va fi transformată într-o instituţie independentă, aşa cum se prevedea în iniţiativa de modificare a legii 317/2004 privind funcţionarea CSM. Propunerea ca IJ să rămână în continuare în cadrul CSM a fost făcută chiar de PSD şi susţinută de  Florin Iordache, preşedintele Comisiei speciale, cel care a argumentat că astfel se păstrează garanţia independenţei Inspecţiei.

UPDATE Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a revenit marţi asupra amendamentului susţinut de USR şi ALDE privind introducerea imunităţii sporite pentru magistraţi şi l-au respins, după ce reprezentanţii celor două partide au anunţat că îşi retrag propunerea. Deputatul USR Stelian Ion a solicitat revenirea asupra amendamentului care prevedea că magistraţii nu pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea CSM, solicitând respingerea acestuia.

UPDATE Între reprezentantul ALDE, deputata Steluţa Cătăniciu, şi Florin Iordache au apărut tensiuni când s-a discutat despre articolul referitor la revocarea membrilor CSM. Florin Iordache, a propus respingerea amendamentului ALDE. Florin Iordache a propus respingerea amendamentului ALDE, ceea ce a dus la replica Steluţeo Cătăniciu: „Dacă nu mai aveţi nevoie de ALDE. spuneţi aşa şi ne retragem din comisie“.

UPDATE În Comisia specială a început o dispută Florin Iordache (PSD) şi Stelian Ion (USR). Ion a vrut revenirea la articolele referitoare la şefia CSM.  Acesta a susţinut că e discriminare împiedicarea unui procuror să candideze pentru şefia CSM. „Trebuie să discutăm. Să vedem ce scrie şi în Constituţie“, a afirmat Stelian Ion. „Ce să discutăm? Nu scrie nimic în Constituţie“

UPDATE În noua formă a legii s-a introdus o imunitate sporită pentru magistraţi, adică efectuarea urmăririi penale nu se poate face decât cu avizul sectiei corespunzătoare din CSM:

La articolul 42 s-a adaugat alin 5 care precizează: „Efectuarea în continuare a urmăririi penale fată de un judecător sau procuror pentru infractiuni săvârşite în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legătură cu acestea se poate dispune numai după încuviintarea Sectiei pentru judecători sau procurori, după caz. Dispozitiile alin. (4) se aplica in mod corespunzator.“

UPDATE Comisia Iordache a adoptat marţi un amendament la legea 317/2004 privind funcţionarea CSM potrivit căruia doar Inspecţia Judiciară poate exercita acţiunea disciplinară împotriva unui judecător, procuror sau magistrat-asistent, fiind eliminaţi din această procedură ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

„La articolul 44, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, se arată în amendamentul adoptat de Comisia specială pentru legile Justiţiei..

Articolul în vigoare prevede, la alineatul (3), că „acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”. Modificarea a fost propusă de CSM şi însuşită sub formă de amendament legislativ de USR şi ALDE.

„Preşedintele Secţiei pentru Judecători este de drept preşedintele Consiliului Superior al magistraturii şi este ales dintre membrii prevăzuţi la art. 4 pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, de adunarea electivă din care fac parte membrii prevăzuţi la art. 3 lit. a)-c), după cum urmează: a) judecătorii aleşi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 3 judecători de la curţile de apel, 2 judecători de la tribunal şi 2 judecători de la judecătorii; b) membrii de drept, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministrul Justiţiei”, se arată în noul alineat (2) al articolului 24 din legea privind  funcţionarea CSM.

Reglementarea în vigoare prevede că „preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia”.

Amendamentul a fost adoptat cu voturile PSD, ALDE şi UDMR, iar PNL şi USR s-au abţinut.

Pe de altă parte, vicepreşedintele instituţiei va fi preşedintele Secţiei pentru procurori. „Preşedintele Secţiei pentru procurori este de drept vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi este ales dintre membrii prevăzuţi la art. 5 pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, de adunarea electivă din care fac parte membrii prevăzuţi la art. 3 lit. a)-c), după cum urmează:

a) procurorii aleşi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv 1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie sau de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, 1 procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale, 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii

 b) membrii de drept, Procurorul general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministrul Justiţiei

c) membrii desemnaţi, cei 2 reprezentanţi ai societăţii civil“.