Şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru reexaminarea a Legii bugetului de stat pe anul 2019

Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc, miercuri, în şedinţă comună pentru a reexamina, la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, Legea bugetului de stat pe anul 2019. Şeful statului consideră că alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut, în repetate rânduri, că bugetul a fost construit ”foarte bine şi foarte riguros” şi a anunţat că nu vor exista modificări.

Şedinţa Parlamentului este programată la ora 14.00. 

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Parlamentului cererea de reexaminare a Legii bugetului de stat pe 2019, apreciind că acest lucru este necesar întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate.

"Separat de motivele de neconstituţionalitate, considerăm că Legea bugetului de stat pe anul 2019 se impune a fi reexaminată de către Parlament, întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate. Mai mult, bugetul pentru anul 2019 afectează dezvoltarea comunităţilor locale şi realizarea unor investiţii strategice, în special segmentele programate de autostradă care ar trebui să contribuie direct la dezvoltarea societăţii. Totodată, această lege ar trebui reanalizată sub aspectul modului în care sunt alocate resursele în domeniile sănătăţii şi educaţiei, cu atât mai mult cu cât au crescut în mod semnificativ alocările destinate partidelor politice", afirmă preşedintele în cererea de reexaminare.

Argumentele şefului statului sunt: cadrul macroeconomic pe care s-a fundamentat bugetul anului 2019 este lipsit de realismul necesar unei construcţii bugetare credibile; veniturile bugetare sunt supraestimate; cheltuielile bugetare sunt subestimate; deficitul bugetar pune în discuţie respectarea unor obligaţii asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene;  arhitectura bugetelor unităţilor administrativ teritoriale afectează dezvoltarea comunităţilor locale;  majorarea sumelor alocate pentru finanţarea partidelor politice apare ca fiind nejustificată în raport cu subfinanţarea altor domenii.

Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, însă, sâmbătă, la Slobozia, că ”bugetul a fost construit foarte bine şi foarte riguros” şi nu este nevoie de modificări aşa cum a cerut preşedintele Klaus Iohannis.

”Klaus Iohannis nu este şeful statului. În mintea lui e şeful statului. El acţionează ca şef, el nu are dorinţe, el are porunci şi este foarte supărat şi deranjat când cineva îndrăzneşte să pună la îndoială poruncile lui. Nu avem ce să modificăm pentru că bugetul a fost construit foarte bine şi foarte riguros. Este doar dorinţa lui, intenţia lui, voinţa lui de a întârzia cât mai multe aprobarea bugetului de stat pentru a face cât mai multe rău României”, a spus Liviu Dragnea. 

Executivul a adoptat, marţi, în şedinţa de Guvern, o Ordonanţă de Urgenţă pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori fiscal-bugetari pe anul 2019, necesară pentru adoptarea Legii bugetului de stat pentru 2019.

”Aprobarea plafoanelor pe termen mediu pentru anumiţi indicatori bugetari, prin procedura OUG, este absolut necesară pentru promulgarea legii bugetului de stat pe anul 2019, şi deblocarea programelor guvernamentale necesare bunului mers al administraţiei publice şi mediului economic, precum şi realizarea programelor de asistenţă socială”, a anunţat, marţi, purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu, după şedinţa de Guvern.

Anterior, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea prin care au fost modificate plafoanele, la scurt timp după ce fuseseră aprobate. Modificarea legii plafoanelor a fost necesară după ce Parlamentu a aprobat un amendament vizând creşterea alocaţiilor copiilor, deficitul crescând, astfel, de la 2,55 la sută, la 2,76 la sută.