Securitatea în Marea Neagră, o problemă dezbătută între SRI şi preşedintele Klaus Iohannis

Palatul Cotroceni a găzduit luni deschiderea programului de formare „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil” (SBSR), organizat de către Serviciul Român de Informaţii (SRI).

„Vorbitorii au abordat teme precum evoluţia provocărilor cu care se confruntă regiunea Mării Negre, necesitatea de a privi regiunea în ansamblul contextului global de securitate, ca punct de inflexiune al unui arc de instabilitate cu ramificaţii către sudul şi estul României, precum şi măsurile pe care le iau instituţii precum NATO ca reacţie la revirimentul logicii anacronice a sferelor de influenţă“, se arată într-un comunicat al SRI.

Au luat cuvântul preşedintele Klaus Iohannis, asistentul secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente, Sorin Ducaru, secretarul de stat pentru afaceri strategice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Daniel Ioniţă, co-directorul programului din partea Universităţii Harvard, Sergey Konoplyov, precum şi directorul SRI Eduard Hellvig.

Directorul SRI a ţinut să sublinieze standardul înalt al Academiei Naţionale de Informaţii, în condiţiile în care a dobândit legitimitatea de a se alătura prestigioasei Universităţi Harvard în organizarea SBSR. Mai mult decât atât, demersul permanent de optimizare a programelor educaţionale îi permite Academiei Naţionale de Informaţii să devină furnizor de expertiză în educaţia de intelligence pentru partenerii noştri externi. “Ne propunem ca Academia Naţională de Informaţii a SRI să fie un promotor al performanţei în intelligence pentru întregul areal din care facem parte, pentru Regiunea Mării Negre, pentru Balcanii de Vest şi, de ce nu, pentru colegii noştri euro-atlantici,” a afirmat Eduard Hellvig.

Programul actual este continuatorul platformei Harvard Black Sea Security Program lansate în anul 1997, formulă în marja căreia România a fost extrem de activă. „În tot acest răstimp, ţara noastră şi-a pus la dispoziţie, aşa cum a precizat şi Klaus Iohannis, «resursele de cunoaştere, precum şi pe cele umane şi materiale, pentru a contribui la consolidarea securităţii regionale bazate pe dreptul internaţional şi la asigurarea sustenabilităţii statelor din regiunea Mării Negre». De asemenea, longevitatea proiectului, adusă în discuţie de către dl. Konoplyov, a făcut posibilă formarea a peste 400 de experţi regionali, capabili să contribuie cu cunoaştere la identificarea de soluţii pentru problemele din regiune“, se mai arată în sursa citată.

La program iau parte peste 80 de personalităţi, lectori şi participanţi din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Canada, Germania, Georgia, Grecia, Olanda, Moldova, România, Statele Unite, Turcia, Rusia şi Ucraina, acestora adăugându-li-se oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene şi NATO.