S. Mureşan, despre partidul de extremă dreaptă care a intrat în Bundestag: Va descreşte, dar îngrijorările oamenilor care l-au votat trebuie luate în serios

Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreaptă care a intrat ieri pentru prima dată în Parlament, va descreşte, însă îngrijorările oamenilor care l-au votat trebuie luate în serios, crede europarlamentarul român Siegfried Mureşan.

„Alternativa pentru Germania (AfD) a fost înfiinţată în 2013 pe valul neîncrederii în moneda euro şi în situaţia economică din Europa. Partidul a ratat intrarea în Bundestag în 2013, obţinând 4,7% din voturi. Pe măsură ce situaţia economică din Germania şi din Europa s-a îmbunătăţit - fără ca AfD să aibă vreo contribuţie la această revenire din moment ce nu a intrat în Parlament - partidul a scăzut în sondaje până la 2%. În acel moment, preşedintele AfD, Bernd Lucke, pierduse controlul partidului, iar organizaţia era divizată şi fără niciun orizont.

A urmat, însă, criza refugiaţilor în Europa, moment în care AfD a abondonat total tema fondatoare şi a făcut din criza refugiaţilor tema principală de discurs. Preşedintele Lucke a fost înlocuit la conducere de Frauke Petry, iar organizaţia a crescut în sondaje, atingând, la un moment dat, un nivel record de 16%. Pe măsură, însă, ce oamenii politici au oferit soluţii la această criză, precum îmbunătăţirea controalelor la frontiere, Acordul cu Turcia sau închiderea rutei prin Balcanii de Vest, AfD a început din nou să descrească. Preşedinta partidului, Frauke Petry, a fost izolată în organizaţie şi nu a fost nici cap de listă la alegerile de duminică, iar, astăzi, imediat după alegeri, a anunţat că nu va face parte din grupul parlamentar al propriului partid. Vorbim, deci, de un partid dezbinat, cum nu s-a mai văzut în politica germană, un partid care-şi schimbă discursul de la un an la altul, care nu oferă soluţii, ci se foloseşte de temerile oamenilor, un partid condus acum de o grupare şi mai radicală decât primele două conduceri, o grupare populistă, bazată pe excludere şi pe ură, nu pe soluţii. Este un partid care va descreşte la fel cum a crescut.

Ce trebuie făcut? Trebuie ca grijile, temerile oamenilor care au votat acest partid să fie luate în serios şi trebuie oferite soluţii reale de către partidele responsabile, proeuropene care sunt şi capabile să obţină rezultate“, a scris Siegfried Mureşan pe Facebook, după alegerile din Germania. 

Alice Weidel (una dintre cele mai vizibile figuri ale partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania – AfD – şi cap de listă la alegerile parlamentare din 2017, unde AfD tocmai a devenit al treilea cel mai mare partid din ţară), Marine Le Pen (lidera Frontului Naţional francez) şi nepoata ei, Marion Maréchal-Le Pen, sînt vîrfuri de lance ale unor formaţiuni naţionalist-anti-imigraţioniste, la limită fasciste.

Blocul conservator (CDU/CSU) al cancelarului Angela Merkel a obţinut primul loc în alegerile legislative de duminică din Germania, cu 33% din voturi. Socialiştii lui Martin Schultz au înregistrat cel mai mic rezultat din toată istoria lor: 20,5 la sută, urmaţi, suprinzător de Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune de extremă-dreapta, cu 12,6%. Liberalii (FDP) au primit 10,7%, Die Linke (sânga) 9,2% şi Verzii 8,9%.