„România ajunge uşor, uşor, sub o conducere despotică”

„Atunci când liderul se consideră mai presus de constituţie, există tiranie”, comentează Daniel Hannan, jurnalist britanic pentru „The Telegraph”, cu privire la ţara noastră.

Totul a început cu tăierile bugetare. În ianuarie, România a devenit a patra ţară din Uniunea Europeană, după Grecia, Italia şi Olanda, care şi-a văzut Guvernul căzând din cauza măsurilor de austeritate solicitate de Bruxelles.

România are un sistem parlamentar mare. Totuşi, preşedintele are nişte puteri care ies din sfera ceremonialului, mai ales atunci când vine vorba de formarea unei noi Administraţii, informează „The Telegraph”.

Preşedintele Traian Băsescu (acum preşedintele suspendat, n.r.) care a fost afiliat guvernării învinse de centru-dreapta, i-a cerut lui Mihai Răzvan Ungureanu, un independent, să formeze un Cabinet care ar putea scăpa ţara de restricţiile bugetare. 

Partidele de stânga au început să corupă parlamentari independenţi până când, trei luni mai târziu, Guvernul a căzut în urma unei moţiuni de încredere. O administraţie eterogenă a fost înfiinţată sub conducerea socialistului Victor Ponta, unită, în special, de ostilitatea faţă de regimul abia căzut.

Exact în acest punct, evenimentele au luat o întorsătură îngrijorătoare. Guvernul Ponta şi-a făcut cunoscute intenţiile foarte clar. Nu va fi tulburat de regulile constituţionale. S-a apucat să dizolve fiecare piedică din calea sa, dând ordonanţe de urgenţă, anexând instituţii de stat care ar fi trebuit să răspundă în faţa preşedintelui, preluând controlul asupra televiziunii de stat şi încercând să schimbe sistemul de votare. O comisie care investiga presupusul plagiat al tezei de doctorat a lui Victor Ponta a fost, imediat, dizolvată.

Pe 26 iunie, parlamentarii socialişti au votat revizuirea legii de suspendare pentru a-şi uşura sarcina de a-l înlătura de la putere pe Traian Băsescu. Era foarte clar că nu aveau niciun drept de a face o asemenea schimbare fără să modifice constituţia, aşa că, în acelaşi timp, au promulgat o lege conform căreia Curtea Constituţională nu mai avea dreptul să decidă asupra validităţii hotărârilor lor.

Următoarea zi, în ceea ce părea a fi o lovitură de stat, o ordonanţă de urgenţă a pus Monitorul Oficial, cel care publică deciziile Curţii Constituţionale, sub jurisdicţia Cabinetului Ponta. Noile hotărâri, cele care sunt împotriva Executivului, nu apar în paginile sale.

Recent, regimul Ponta a concediat Avocatul Poporului, următorii pe listele schimbării fiind şefii de la Senat şi de la Camera Deputaţilor. S-au început procedurile de suspendare în acelaşi timp în care s-au propus şi mai multe schimbări în legile electorale pentru a se asigura că referendumul va ieşi în favoarea lor.

Liderii europeni sunt oripilaţi, susţine „The Telegraph”, dar nu se ştie câtă putere de acţiune au.

În general, legile ţărilor europene sunt destul de vagi. Bruxelles îşi extinde frecvent jurisdicţia în zone nespecificate în tratate, actualizând anexările în mod frecvent, uneori chiar şi cu ani mai târziu, prin noi amendamente.

Nici Uniunea Europeană nu este lipsită de păcate, căci ignoră rezultate legale ale referendumurilor doar pentru că sunt „greşite”. 

Un exemplu recent ţine de împrumuturile acordate în mod ilegal de Bruxelles care sunt interzise de regulamentele UE. Când oficialii au fost chestionaţi cu privire la acest lucru au declarat cu uşurinţă că „faptele o iau înaintea legislaţiei”, exemplu urmat şi de Ponta când şi-a luat apărarea.

România este pe marginea prăpastiei şi din punct de vedere politic, şi geografic. Dacă statul român îşi întoarce privirea spre vest, observă un teritoriu mai mult sau mai puţin democratic. Dacă se uită spre est, nu va găsi multe locuri unde guvernele se schimbă în mod paşnic, ca rezultat al alegerilor. 

„România se poate întoarce la dictatură şi să rămână şi în Uniunea Europeană? De ce nu?”, se întreabă Daniel Hannan de la „The Telegraph”.  Ce s-ar întâmpla dacă în Grecia se va înrăutăţi criza? Sau în Italia? Ce-ar fi dacă, atunci când poporul va începe să dea vina pentru nefericirea lui pe bancherii străini şi pe birocraţi, să-şi îndrepte voturile spre extremişti?

„Poate că România este la celălalt capăt al Europei, dar nemulţumirile balcanice, dacă sunt lăsate fără răspuns, au obiceiul să intre „cu picioarele” în viaţa tuturor. România este şi problema noastră”, încheie Hannan.