Revizuirea Constituţiei, un demers ambiţios, bântuit de eşec
0PSD şi UDMR au anunţat că un obiectiv al noii majorităţi parlamentare este modificarea Constituţiei, un demers despre care politicienii pot vorbi mult, dar care de fiecare dată în ultimii ani s-a lovit de eşecuri, fie prin destrămarea coaliţiei care dorea schimbarea Legii fundamentale, fie prin nevalidarea la referendum.
Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor au vorbit despre teme ca redefinirea
rolului Senatului, trecerea la o republică parlamentară de la una
semiprezidenţială sau despre introducerea conceptului de regiune în Constituţie,
astfel încât să poată să aibă loc o reformă administrativ-teritorială. Însă
demersul nu este deloc uşor, cu toate că o coaliţie cu majoritate solidă în
Parlament, de peste 67%, cum ar fi cazul PSD, PNL şi UDMR, ar putea trece un
asemenea proiect.
Conform Constituţiei, o revizuire poate fi iniţiată de către preşedinte, la propunerea Guvernului, de o majoritate de cel puţin o pătrime din parlamentari sau de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. În situaţia de faţă, demersul ar fi la mâna parlamentarilor. Ceea ce mai rămâne este să pună la punct modificările textului constituţional şi să-l adopte cu majorităţi de două treimi în fiecare Cameră în parte.
Însă practica politică ne-a arătat că în ultimii ani fiecare demers de modificarea a Legii supreme a fost sortit eşecului. În 2008, Administraţia Prezidenţială a pregătit un raport pentru modificarea Constituţiei, care ar fi trebuit înaintat Guvernului, dar fostul preşedinte a renunţat la demers. În 2011, tot Traian Băsescu a venit cu un pachet de modificări constituţionale, printre care Parlamentul unicameral. De această dată, textele au ajuns la Parlament pentru a fi discutate şi de o comisie, apoi să fie înaintate votului. Instabilitatea parlamentară din prima parte a anului 2012, când au căzut Guvernele Boc şi Ungureanu, a dus la abandonarea demersului, în condiţiile în care PDL nu mai avea nici majoritatea de 50% plus unu din aleşi.
USL versus CCR
Nu s-au lăsat mai prejos nici liberalii şi social-democraţii, iar în 2013 Comisia Antonescu pregătea o revizuire a Constituţiei care aducea noutăţi legislative precum pierderea mandatelor de către traseişti, mandat prezidenţial de patru ani, nu de cinci, era introdus conceptul de „regiune”. PDL a atacat la CCR proiectul, iar judecătorii l-au declarat neconstituţional. Refacerea proiectului n-a mai fost posibilă pentru că Uniunea Social-Liberală, formată din PSD şi PNL+PC, s-a destrămat.
Ultima încercare de revizuire a Constituţiei a avut loc în 2018, când Coaliţia pentru Familie a iniţiat demersul pentru modificarea definiţiei căsătoriei, care urma să fie „între un bărbat şi o femeie”, nu „între soţi”. Proiectul a trecut de ambele Camere ale Parlamentului, însă nu a fost validat la referendumul din 6-7 octombrie, fiind o prezenţă de 21,1%, iar minimul trebuia să fie de 30% plus 1 din numărul cetăţenilor înscrişi pe listele electorale.
Singura reuşită de revizuire, cu susţinerea Opoziţiei
Singura dată când un astfel de demers a reuşit a fost în 2003, când România era aproape de intrarea în Uniunea Europeană. La acel moment, PNL şi PD au votat proiectul susţinut de PSD, în caz contrar nu s-ar fi atins pragul necesar privind voturile parlamentarilor. Atunci Opoziţia a justificat votul invocând o condiţie privind aderarea la UE. La referendum, liderii politici s-au confruntat însă cu o situaţie complicată, fiind făcute eforturi mari pentru a atinge prezenţa de 50%.