Regulamentul a fost modificat. Cine va conduce Senatul României până la alegerea Biroului Permanent

Potrivit unui nou proiect de hotărâre adoptat luni, până la alegerea Biroului Permenent, conducerea Senatului României nu mai este asigurată de decanul de vârstă, ci de senatorul cu cele mai multe mandate exercitate.

Senatul a adoptat, luni, în plen, un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului acestui for legislativ, astfel că, la începerea legislaturii, Senatul legal constituit este condus, până la alegerea Biroul permanent, de senatorul cu cele mai multe mandate exercitate şi nu de decanul de vârstă, ca până în prezent, informează Agerpres.

Noul proiect legislativ, prin care regulamentul Senatului a fost armonizat cu cel al Camerei Deputaţilor, a fost adoptat cu 91 de voturi „pentru” şi 5 abţineri.

„Până la alegerea Biroului permanent, lucrările plenului Senatului sunt conduse de senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri patru senatori, în calitate de secretari. În situaţia în care doi sau mai mulţi senatori au exercitat acelaşi număr de mandate de parlamentar, cel mai în vârstă dintre aceştia va conduce lucrările Senatului. Refuzul sau imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele sau unul ori mai mulţi secretari desemnaţi atrage, de drept, înlocuirea acestora cu următorul senator prezent care îndeplineşte condiţiile”, potrivit articolului 4 din noul Regulament al Senatului.

Neschimbată a rămas însă prevederea conform căreia „până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat”.

O altă prevedere a noului regulament se referă la durata luărilor de cuvânt în plen: „Timpul pentru luările de cuvânt în plenul Senatului este de trei minute pentru fiecare grup parlamentar, respectiv de un minut pentru senatorii neafiliaţi, în cazul în care comitetul liderilor nu stabileşte altfel. Durata intervenţiilor este limitată automat prin mijloace tehnice”.

O altă modificare îi vizează pe secretarul general şi secretarii generali adjuncţi care, potrivit noului Regulament, sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de Senat, la propunerea Biroului permanent, fiind eliminată prevederea care stabilea că revocarea poate avea loc la şi la propunerea a cel puţin 30 de senatori.

„Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului, ajutat pe patru secretari generali adjuncţi. Secretarul general şi secretarii generali adjuncţi sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de Senat, la propunerea Biroului permanent al Senatului, cu consultarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Secretarul general este ordonator principal de credite şi în îndeplinirea atribuţiilor sale emite ordine”, prevede noul art. 216.

La 16 decembrie va avea loc, în Senat, ultima şedinţă de plen din actuala legislatură.

Potrivit prevederilor constituţionale, după ce se încheie validarea mandatelor noilor senatori, preşedintele Klaus Iohannis va convoca noul Legislativ în şedinţe de plen separate (Senat şi Camera Deputaţilor), pentru depunerea jurământul de către parlamentari.