Registrul lucrătorilor fostei Securităţi a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor. Care sunt hibele iniţiativei legislative

Proiectul de lege care vizează înfiinţarea unui registru public al lucrătorilor fostei Securităţi comuniste a fost adoptat tacit, săptămâna aceasta, de Camera Deputaţilor. Proiectul va intra în dezbatere la Senat. Iniţiativa legislativă are mai multe hibe, adică ar putea bloca activitatea CNSAS sau ar duce la vinovăţii colective pentru acţiunile unei singure persoane.

„În luna martie am depus proiectul de lege care să instituie un registru public al lucrătorilor Securităţii din decembrie 1989 şi transparenţă şi al rudelor acestor de până la gradul 3 care ajung să ocupe înalte funcţii publice.

Săptămâna aceasta a fost adoptat tacit de camera deputaţilor şi urmează dezbaterea de la senat. Cu puţină voinţă politică vom avea ocazia să aflăm adevărul. Cine sunt cei care au menţinut un sistem monstruos, cum a fost regimul comunist”, a anunţat Claudiu Năsui, cel care a depus proiectul, fost ministru al Economiei, printr-o postare pe Facebook. 

Conform proiectului de lege, orice persoană din România va putea afla, la cerere, de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), dacă au fost lucrători ai Securităţii rudele de până la gradul al III-lea (adică părinţii, bunicii, străbunicii, unchii, mătuşile sau propriii copii – dacă este cazul) ai preşedintelui României, deputaţilor, senatorilor, europarlamentarilor, membrilor Guvernului, Avocatului Poporului şi primarilor. De asemenea, CNSAS ar trebui să publice pe pagina de internet un registru public al tuturor lucrătorilor din Securitate.

Proiectul de lege, aspru criticat

Iniţiativa legislativă a fost criticată de mai mulţi cercetători şi foşti membri ai Colegiului CNSAS. Principalul motiv invocat a fost acela că vinovăţia nu ar trebui să fie extinsă şi la rude. „ Exact asta au făcut oamenii lui Stalin, în URSS sau RPR/RSR, asocierea culpei prin gradul de rudenie. Sugestia era că vinovăţia se transmite în mod natural, prin sânge”, a declarat Mihai Demetriade, cercetător CNAS, la începutul anului, după ce a fost depusă iniţiativa legislativă. 

Florin Abraham, fost membru al Colegiului CNSAS, a transmis, după ce proiectul de fost depus, că din start ar fi încălcate Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Carta drepturilor fundamentale a UE. „Cum ar putea CNSAS să întocmească astfel de liste cu arborii genealogici a mii de persoane? Nici măcar Germania nazistă sau Uniunea Sovietică nu au construit baze de date ale cetăţenilor pe baza relaţiilor de rudenie până la gradul III”, a subliniat Abraham.

De altfel, surse din CNSAS au declarat pentru „Adevărul” că adoptarea unui asemenea proiect de lege ar bloca activitatea instituţiei. „Probabil că schema de personal a oamenilor responsabili de căutarea dosarelor ar trebui mărită cu câteva zeci de persoane. Un parlamentar care este bunic în prezent ar trebui să aibă verificări pentru: copiii lui, o dată la mână, dar şi pentru părinţi, bunici, fraţi, surori, unchi şi mătuşi. E greu să faci parcursul unui singur caz, dar să ai de strâns de la cel puţin zece persoane, ca să demonstrezi ceva sau să ai produsul final al adeverinţei de colaborator/lucrător al Securităţii”, au precizat sursele citate. Potrivit datelor publice, în 2018, CNSAS avea 217 angajaţi.