Raport LARICS privind dezinformarea pe timp de pandemie. Cum au încercat Rusia şi China să profite de criza generată de COVID-19
0Ultimul raport realizat de LARICS în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii arată modul cum au încercat state precum Federaţia Rusă şi China să lanseze ştiri false în UE, inclusiv în România, prin folosirea unor mesaje adaptate crizei generate de coronavirus. Mai mult, acestea au încercat să slăbească instituţiile fiecărui stat prin dezinformare şi acţiuni punctuale.
Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în cadrul LARICS (Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică), în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, a lansat, marţi, raportul de cercetare „STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION”. Raportul are ca obiectiv oferirea unei imagini de ansamblu asupra campaniilor de dezinformare legate de pandemia de COVID-19 şi modul în care acestea au fost percepute de public.
„Criza COVID-19 a arătat cu rapiditate cât de real este şi ce impact social poate avea fenomenul fake news. De la state şi actori de alt tip care la începutul crizei au ascuns informaţii, la ştiri pseudomedicale absurde dar şi intenţionate, de la campanii ale unor grupări extremiste antisistem şi antivaccin la bâlbâielile strategice şi de comunicare ale guvernelor diferitelor ţări ale lunii, pandemia de COVID- 19 a trecut fenomenul fake news prin toată
gama lui de manifestări”, susţin autorii de la începutul raportului.
Printre statele care au încercat să profite de situaţia generată de pandemie au fost Rusia şi China. De altfel, autorii susţin că „Federaţia Rusă cât şi China au încercat să construiască un „excepţionalism medical” în pandemia de coronavirus, care să releve de fapt un excepţionalism administrativ. Adică rezilienţa unor sisteme politico-economice în pandemia de coronavirus”. Totodată, aceştia punctează faptul că „probabil că nu vom şti vreodată care au fost costurile umane, psihologice şi economice ale aparentei rezilienţe a sistemelor politico-economice din Federaţia Rusă şi China. Mai exact, nu vom şti dacă acestea chiar au fost reziliente”.
Una dintre problemele menţionate a fost menţinere credibilităţii instituţionale. România a rămas un caz de stat care consideră că Uniunea Europeană este un „actor pozitiv”, în ciuda crizei. Autorii au abordat modul de interacţiune atât al Rusiei, cât şi al Chinei cu Occidentul, de la transmiterea unor informaţii controlate până la echipamente medicale. În cazul Rusiei au fost remarcate acţiuni precum promovarea de către administraţia de la Moscova a faptului că a fost evitat lockdown-ul, precum şi trimiterea Sputnik V în unele state europene. „În securizările hard utilizate de Federaţia Rusă am inclus naraţiunile împotriva serurilor occidentale. În esenţă, nu numai că aceste naraţiuni decredibilizează serurile occidentale simultan cu promovarea celor ruseşti, dar intenţionează să dezvolte comunitatea anti-vaxxerilor. Atât securizările soft cât şi cele hard ale Federaţiei Ruse au ca scop principal erodarea rezilienţei democraţiilor liberale. Strategic vorbind, acesta este obiectivul strategiei asimetrice a Federaţiei Ruse apărută încă din 2014”, arată autorii.
Ce impact are asupra României propagandă chineză şi cea rusă
„Dincolo de impactul pe termen scurt, de cultivare a comunităţii anti-vaxxerilor, naraţiunile civilizaţionale de tip autoritarist, precum cele diseminate de Federaţia Rusă şi China, ar putea exploata cel puţin trei clivaje importante din România. În primul rând pe cel economico-social. România este a patra cea mai inegală ţară din Uniunea Europeană, aspect cu efecte directe asupra solidarităţii sociale. Clivajele sociale au o importanţă majoră mai ales în situaţiile de criză – sau de schimbare social rapidă – când capacitatea statului de a mobiliza şi direcţiona resurse în punctele critice depinde de gradul de solidaritate socială, atât orizontală cât şi verticală”, mai susţin autorii raportului.
Pe de altă parte, românii nu încredere mare în unele instituţii. De altfel, în graficele în care arătau cum se raportează românii la instituţii, Armata şi Biserica erau în top, în timp ce Parlamentul şi Guvernul erau la polul opus. Una dintre soluţii avansate de autorii raportului este necesitatea dezvoltării unei rezilienţe administrativ-politice, pentru a putea contracare propaganda.