Răbojul lui Ciorbea. Pentru cine şi pentru ce s-a „sensibilizat“ Avocatul Poporului

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a atacat la CCR articolul din legea care nu permite ca persoanele cu condamnări penale să ocupe demnitatea de ministru sau prim-ministru, act normativ care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să ajungă şeful Guvernului. Totuşi, acelaşi Ciorbea a evitat sau a refuzat să atace de-a lungul timpului mai multe ordonanţe controversate, prin care şi cea primarilor traseişti.

Victor Ciorbea a ajuns în fruntea Avocatului Poporului în aprilie 2014, acesta fiind propus de grupurile PSD din Senat şi Camera Deputaţilor. Din acel moment, Ciorbea a arătat că nu a uitat cine l-a susţinut pentru această funcţie şi a evitat sau a refuzat să atace al CCR mai multe ordonanţe simple sau de urgenţă controversate. Acesta a preferat, însă, să se asigure că mai multor politicieni sau oameni de afaceri le sunt respectate drepturile în închisoare. 

„Ordonanţa traseiştilor“

O primă dovadă a pasivităţii lui Victor Ciorbea a avut loc după adoptarea de către Guvernul Ponta, în august 2014, a Ordonanţei de urgenţă numărul 55/2014, cunoscută mai mult ca „Ordonanţa Dragnea“ sau „Ordonanţa traseiştilor“. Prin acest act a fost suspendată pentru 45 de zile legea care prevedea ca primarii să-şi piardă mandatul în cazul în care părăsesc partidul sub sigla căruia au fost aleşi.

Fostul preşedinte Traian Băsescu, la acel moment şeful statului, dar şi reprezentanţii societăţii civile au cerut Avocatului Poporului să atace ordonanţa la Curtea Constituţională. „Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu stabileşte pentru Avocatul Poporului obligativitatea sesizării Curţii Constituţionale, aceasta fiind o atribuţie pe care legiuitorul a lăsat-o la latitudinea sa“, arăta Victor Ciorbea, în răspuns la solicitarea acestora.  Mai mult Ciorbea a mai precizat că „aspectele sesizate excedează competenţei instituţiei” şi că, dacă ar depune sesizare, şi-ar depăşi „poziţia sa de neutralitate şi de obiectivitate”.

După ce a ajuns în Parlament şi a trecut de vot, legea a ajuns pe masa CCR. Judecătorii au decis că actul normativ era neconstituţional. În urma „Ordonanţei Dragnea“ PSD „a câştigat“ 500 de primari.

În martie 2015, Avocatul Poporului a refuzat să se pronunţe în două momente importante. Pe 13 martie, Guvernul Ponta a adoptat o Ordonanţă de urgenţă în care erau modificate 26 de legi. 13 organizaţii neguvernamentale i-au cerut lui Ciorbea să atace la Curtea Constituţională Ordonanţa de Urgenţă nr. 2/2015 care fusese adoptată şi fără a fi fost pusă anterior în dezbatere publică. Avocatul Poporului a refuzat.

Neimplicarea în cazul Şova 

Al doilea caz a fost cel referitor la votul privind încuviinţarea arestării preventive a lui Dan Şova. Din totalul de 168 de senatori prezenţi în sala, la momentul votului, au votat 151. Au fost 79 de voturi „pentru”, 67 „împotriva” şi cinci anulate. De la tribuna Senatului s-a anunţat că „nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor”, drept urmare „Senatul nu încuviinţează arestarea preventivă” a lui Dan Şova. APADOR-CH i-a cerut Avocatului Poporului, în martie 2015, să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa articolului din Statutul senatorilor şi deputaţilor în baza căruia Camera Superioară a decis că nu poate ridica imunitatea lui Dan Şova, respingând cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului PSD. Victor Ciorbea nu a acţionat în acest sens.

Potrivit Digi24, Avocatul Poporului a anchetat însă cazul unui bărbat căruia îi fusese amputat penisul din cauza unei infecţii apărute de montarea greşită a unei sonde şi de cazul unui pacient care murise la Spitalul Municipal Rădăuţi.

O altă abordare pentru politicienii şi oamenii de afaceri de după gratii

Pe de altă parte, Avocatul Poporului a fost îngrijoraţi de tratamentul de care au parte mai mulţi politicieni şi oameni de faceri aflaţi după gratii. În martie 2015, Avocatul Poporului s-a declarat îngrijorat de condiţiile din penitenciarul în care era închisă fostul ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi, condamnat la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie.

Şase luni mai târziu, în septembrie, a mers să vadă dacă-i sunt respectate drepturile lui Sorin Oprescu, aflat în arest preventiv. După ce l-a văzut pe fostul edil, Ciorbea a declarat că din cauza stării de sănătate, Oprescu ar trebui internat.

De atenţia lui Oprescu a beneficiat recent şi Liviu Luca, fost lider de sindicat, condamnat la zece ani de închisoare pentru delapidare.