Sorin Grindeanu a atacat la CCR ultima ordonanță de urgență a Guvernului Bolojan: „A fost încălcat principiul legalității”

Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, a atacat la Curtea Constituțională (CCR) ultima ordonantă de urgență a Guvernului Bolojan (OUG 38/2026), act normativ care vizează inclusiv Programul SAFE de înzestrare a armatei. Grindeanu afirmă că Executivul a emis ordonanța „fără a ține seama de efectul moțiunii de cenzură”, deși, potrivit Constituției, un guvern demis poate realiza doar acte de administrare curentă.

  „Astfel, prin emiterea ordonanței de urgență sus-menționate și prin solicitarea publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Guvernul  nu a ținut seama de efectul moțiunii de cenzură, măsură reglementată de art. 113 din Legea fundamentală, respectiv acela de a-i fi restrâns rolul numai la îndeplinirea actelor necesare pentru administrarea treburilor publice, așa cum se arată în art. 110 alin. (4) din Constituție”, se arată în sesizare.

Totodată, potrivit președintelui Camerei Deputaților, adoptarea ordonanței ar fi depășit competențele unui guvern demis:

„Prin faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a fost emisă cu depășirea competenței Executivului în situația în care acesta poate îndeplini numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern, opinăm în sensul că a fost încălcat și principiul legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia autoritățile publice pot acționa doar în limitele atribuțiilor lor reglementate de lege”.

Extinderea ordonanței în ziua moțiunii – „fraudă la Constituție”

Social-democratul arată că Guvernul a modificat substanțial proiectul ordonanței în dimineața zilei de 5 mai 2026, chiar înainte de votul moțiunii, prin introducerea a 12 articole noi.

Sorin Grindeanu citează chiar expunerea de motive a Guvernului:

„Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite Ordonanțe de Urgență pe perioada interimatului.”.

Această justificare, spune Grindeanu, ar reprezinta o dovadă a intenției de a eluda Constituția:

„Modificările substanțiale au fost introduse tocmai în considerarea iminenței pierderii puterii executive, ceea ce califică conduita guvernamentală drept o fraudă la Constituție.”

„Politica faptului împlinit este agresivă”

Președintele Camerei Deputaților invocă jurisprudența CCR, arătând că Executivul a încălcat principiul loialității constituționale:

„Politica faptului împlinit este considerată agresivă în planul relațiilor interinstituționale și nu poate fi acceptată ca practică constituțională.”

Grindeanu subliniază că Guvernul a preluat abuziv rolul Parlamentului:

„Guvernul – deja demis și lipsit de legitimitate democratică – a preluat agenda legislativă a Parlamentului, blocând finalizarea procedurilor parlamentare aflate în curs”.

Recunoașterea oficială a Guvernului – „proba cea mai elocventă”

Grindeanu citează și comunicatul Secretariatului General al Guvernului din 8 mai 2026, care confirmă introducerea modificărilor în ședința din 4 mai: „Completările aduse în ședința de Guvern (…) au fost motivate de (…) posibilitatea ca în ipoteza votării moțiunii de cenzură (…) acesta să nu mai poată emite Ordonanțe de Urgență pe perioada interimatului”.

Această declarație, spune el, nu poate fi considerată retorică politică:

„Conținutul acestuia (…) constituie o recunoaștere instituțională expresă a intenției și motivației care au stat la baza modificării substanțiale a OUG nr. 38/2026”

Concluzia lui Grindeanu: conflict constituțional major

În finalul documentului, președintele Camerei Deputaților afirmă:

„Guvernul anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului.”

El susține că sunt întrunite elementele unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.

Ce solicită Sorin Grindeanu Curții Constituționale

Sorin Grindeanu solicită CCR:

„Solicităm Curții Constituționale: 
1. Să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Guvernul României, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2026, cu depășirea limitelor constituționale ale prerogativei de legiferare delegată prevăzute de art. 110 alin. (4) și art. 115 din Constituția României, republicată, și cu nesocotirea rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală;

 2. Să stabilească conduita de urmat de autoritățile publice implicate în vederea restabilirii ordinii constituționale, în sensul: a) constatării că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a fost adoptată și transmisă în vederea publicării cu depășirea competențelor constituționale ale Guvernului demis prin moțiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituției; b) obligării Guvernului de a se abține de la emiterea oricăror acte normative cu forță de lege primară atât timp cât exercită atribuțiile în regim de administrare curentă a treburilor publice, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție; c) recunoașterii dreptului Parlamentului de a-și continua procedurile legislative în curs în privința materiilor reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, nestânjenit de efectele unui act normativ adoptat cu încălcarea Legii fundamentale”, se arată în sesizarea semnată de Sorin Grindeanu.

OUG 38/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 8 mai, la trei zile după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură și funcționa ca Executiv interimar. Actul normativ a fost deja contestat la CCR de Avocatul Poporului, Renate Weber.

Diferenta față de demersul Avocatului Poporului este că, în cazul sesizării făcute de președiontele Camerei Deputaților, CCR trebuie să ia o decizie în termen de 30 de zile. Avocatul poporului poate primi termen mai mare, chiar de un an.

Amintim că, în data de 14 mai, Biroul permanent al Senatului l-a mandatat pe președintele forului, Mircea Abrudean, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu un posibil conflict juridic între Parlament și Guvern privind procedura de adoptare a OUG 38/2026, ce vizează inclusiv Programul SAFE de înzestrare a armatei.  

Comisia pentru constituționalitate constatase anterior existența unui conflict juridic de natură constituțională, iar punctul de vedere al acesteia a fost transmis Biroului permanent, potrivit Agerpres.

„În ședința Biroului permanent din 13 mai 2026 s-a hotărât mandatarea președintelui Senatului în vederea sesizării Curții Constituționale cu privire la existența unui posibil conflict juridic de natură Constituțională între Parlamentul României și Guvern cu privire la procedura de adoptare a proiectului de lege privind aprobarea OUG 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative”, se precizează în documentul înaintat președintei Comisiei, Nadia‑Cosmina Cerva.

Biroul permanent și-a însușit integral punctul de vedere al Comisiei.

Zamfir: „Ar fi necesitat un nou aviz al Consiliului Legislativ”

Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, criticase anterior modul de adoptare a ordonanței:

„Guvernul demis Ilie Bolojan a trimis la Monitorul Oficial o OUG, deși nu mai era în funcție. (...) În data de 4 mai, înainte de demitere, Guvernul Bolojan a avut pe ordinea de zi acea ordonanță de urgență cu privire la Programul SAFE de înzestrare a armatei. În timpul ședinței, la acea ordonanță au fost adăugate 12 puncte pe ordinea de zi, printre care și facilități acordate unor agenți economici, lucru care din punctul nostru de vedere ar fi necesitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, având în vedere schimbarea fundamentală a Ordonanței”.

Abrudean: „Nu există nicio problemă”

În replică, Mircea Abrudean, președintele Senatului a subliniat că procedura a fost respectată.

„Nu există nicio problemă”, afirma acesta, explicând că, din perspectiva sa de fost secretar general al Guvernului, procesul a fost „cât se poate de clar” și conform Legii 561/2009.

Potrivit președintelui Senatului, „ordonanța a fost adoptată în termen, adică în 4 mai, ulterior fiind niște modificări în cadrul ședinței de Guvern, lucru care se întâmplă frecvent. A fost necesar un nou aviz al Consiliului Legislativ, care a venit iarăși în termenul în care Guvernul era încă în funcție, nu era demis în 5 mai. Ulterior, a fost repus în ședința din 8 mai pentru a lua act de acel aviz, deci n-a fost nicio încălcare de niciun fel”.