Provocări cu repetiție. Radicalii maghiari vor depune din nou proiectele de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc
0În ciuda respingerii de către Parlamentul României, Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) continuă lupta pentru autonomie, urmând să fie depuse din nou proiectele privind autonomia Ținutului Secuiesc și cea culturală, a anunțat formațiunea într-un comunicat de presă.
În comunicatul citat de agenția de stat ungară MTI, preşedinţia AMT aminteşte că joi, Camera Deputaţilor a respins cu o majoritate covârşitoare proiectele de lege privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi autonomia culturală a maghiarilor transilvăneni, iar vineri, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Senat. „Lucrurile s-au întâmplat cu o viteză umilitoare, prin încălcări multiple ale prevederilor parlamentare, într-o atmosferă anti-maghiară”, se precizează în comunicat.
Potrivit AMT, „deşi în forurile internaţionale România încearcă în mod constant să creeze aparenţa că ar fi un “stat-model” care a rezolvat exemplar situaţia comunităţilor naţionale autohtone care trăiesc pe teritoriul său şi a asigurat respectarea largă a drepturilor acestora, realitatea este complet alta”. Politicienii români au dovedit acest lucru prin voturile lor de respingere, precum şi prin manifestările anti-maghiare, întrucât nu sunt dispuşi nici măcar să poarte o discuţie despre autodeterminare, scrie în comunicat.
Autodeterminarea nu amenință unitatea țării
„În ciuda a ceea ce s-a întâmplat, noi continuăm să afirmăm că dorinţa noastră de autonomie reprezintă cea mai puternică declaraţie de loialitate posibilă faţă de România, iar autodeterminarea nu ameninţă unitatea ţării, ci are menirea de a asigura dezvoltarea regiunilor noastre şi păstrarea identităţii comunităţilor noastre”, a subliniat preşedinţia AMT.
Liderii alianţei au amintit că în baza articolului 6 din Constituţie, România recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, iar dorinţa legitimă a maghiarilor din Transilvania de a avea parte de autodeterminare a fost formulată, iar şi iar, în conformitate cu această prevedere. Acordarea autonomiei depline este necesară şi în vederea coabitării paşnice şi a stabilităţii ţării, a adăugat preşedinţia AMT.
Partidul a subliniat că lupta maghiarilor transilvăneni pentru autodeterminare nu este ceva fără precedent; în numeroase ţări europene sunt existente forme de autonomie care aduc ca rezultat dezvoltare economică, relaţii ordonate între majoritate şi minoritate, diversitate culturală. În opinia politicienilor AMT, voturile de refuz exprimate de către politicienii români sunt un refuz şi în acest sens, „este ca şi cum România ar fi luată de mână şi condusă în afara Europei”.
Potrivit comunicatului, este nevoie de o cooperare cât mai largă între diversele partide politice maghiare şi de susţinerea obiectivelor de importanţă strategică naţională, dintre care cea mai importantă este obţinerea autodeterminării. „Există o singură soluţie la problemele acestor timpuri: autonomia”, scrie în comunicat.
Inițiatorii, din AMT și FCM
Legea-cadru care reglementează statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, statutul de autonomie culturală a comunităţii naţionale maghiare şi autonomia culturală a comunităţilor naţionale a fost înaintată Camerei Deputaţilor în 20 decembrie, de cătr Zoltán Zakariás, preşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), József Kulcsár-Terza, preşedintele executiv a Forţei Civice Maghiare (FCM), care şi-au obţinut mandatele de deputaţi pe lista UDMR.
Proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost elaborat în comisia de specialitate a Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), iar celelalte două proiecte de lege, în cele ale Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT).