Controversatele proiecte privind autonomia Ținutului Secuiesc, respinse definitiv de Senat: „Sunt profund toxice”
0Senatul României a respins trei proiecte de lege care prevăd autonomia Ținutului Secuiesc, dar și alte două legate de autonomia culturală a maghiarilor, fiind înregistrat un vot covârșitor împotriva inițiativelor celor doi deputați afiliați UDMR.
Cele trei proiecte de lege au fost respinse fără emoții. 104 voturi au fost înregistrare pentru „respingere”, în timp ce 8 voturi au fost „pentru” proiectul de lege. Și Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România, dar și Legea cadru privind autonomia culturală au fost respinse tot cu peste 100 de voturi.
Titus Corlățean (PSD), președinte al Comisiei de politică externă, a precizat că cele trei „proiecte sunt profund toxice”, subliniind că după alegerile din 2024 trebuie purtată o discuție despre descentralizare, dar nu pe criterii etnice..
„Viziunea de aici nu aparține grupului UDMR, ci e unor deputați afiliați. E o latură extremistă. E o obsesie mai veche. E o viziune profund toxică”, a completat Corlățean, care a precizat că nu are loc o integrare. ci o segregare etnică, fiind și neconstituțională.
Și liderul de grup al AUR, Claudiu Târziu, a vorbit de impactul unor asemenea proiecte: „Un atac triplu împotriva statului național, împotriva comunității maghiare și de secui, pentru că vizează segrarea lor pe criterii etnice. E un atac împotriva armoniei sociale”, a afirmat Târziu.
Și liderul de grup al PNL, Daniel Fenechiu, a subliniat că formațiunea pe care o reprezintă, partid-istoric, se opune unui asemenea demers, din start neconstituțional.
Senatoarea Diana Șoșoacă a făcut din nou scandal, atacându-i pe cei de la UDMR. „Erați și acum sclavi dacă nu vă eliberau românii”, a afirmat Șoșoacă, precizând că are loc „incitarea la lovitură de stat”. „O să punem din nou opincile pe Parlamentul din Budapesta, domnule Orban și doamna Katalin”, a completat senatoarea aleasă pe listele AUR.
Ce prevăd inițiativele
Deputații Kulcsar Terza Joszef Gyorgy și Zakarias Zoltan au depus la Parlament două proiecte legislative privind autonomia Ținutului Secuiesc, respectiv autonomia culturală a comunității maghiare din România. Într-un al treilea proiect are loc completarea aspectelor de autonomie culturale printr-o lege cadru.
Primul proiect este „Propunere legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc”. Din preambul inițiatorii susțin că autonomia Ținutului Secuiesc „nu lezează nici inteegritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională și afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și autoadministrării”.
Cel de-al doilea proiect este cel referitor la „Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România”
„În unitățile administrativ-teritoriale în care membrii comunității maghiare ating procentul de 10 la sută din totalul populației sau sunt în număr de cel puțin 5.000 de persoane:
a) limba oficială și cea a comunității maghiare sunt de același rang și, în consecință trebuie asigurată pentru toți cetățenii unității administrativ-teritoriale respective posibilitatea utilizarea în aceleași condiții a ambelor limbi atât în scris cât și oral;
b) aleșii locali și funcționarii publici pot utiliza în mod liber limba maternă în activitatea lor, inclusiv în ședințele de consiliu;
c) denumirea localităților, a străzilor și piețelor, a instituțiilor publice sunt afișate și în limba maternă a comunității maghiare”.
Al treilea proiect, depus tot de cei doi, se referă la o „Lege cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale”. În acest proiect sunt date detalii despre „autoguvernările culturale ale comunităților locale”, precum și „unitățile administrativ-teritoriale cu statut special”.