Proiect de lege pentru rezolvarea deficitului de procurori privind investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din justiție
0Ministerul Justiției a pus în transparență decizională un proiect de lege pentru ocuparea posturilor vacante la Serviciul de urmărire penală a infracţiunilor săvârşite de magistraţi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit ministerului, proiectul vizează două modificări. În primul rând, crește numărul de procurori care pot activa în cadrul Secției de urmărire penală din cadrul PÎCCJ și din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel.
Inițiativa modifică și modalitatea de selectare a procurorilor care se ocupă de dosarele magistraților.
„În prezent, procurorii își depun candidaturile la Consiliul Superior al Magistraturii, plenul CSM aprobă și nominalizează viitorii procurori cu atribuții în investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, după care Procurorul General îi numește. Pentru a simplifica procedura în cazul în care nu își exprimă opțiunea procurorii, Procurorul General va propune, din oficiu, procurorii, iar CSM îi va numi. Este nevoie de această modificare pentru a facilita ocuparea cât mai rapidă a schemei de personal din cadrul structurii fostei SIIJ. La acest moment, din 59 de posturi, ocupate sunt 38, deficitul fiind de o treime dintre posturi. La Parchetul General sunt doar 3 procurori din necesarul de 14”, arată un comunicat al Ministerului Justiției.
Ce prevede proiectul
„(5) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 alin. (3), dacă, în urma consultării derulate potrivit alin. (4), numărul opţiunilor exprimate este insuficient pentru desemnarea procurorilor în numărul stabilit potrivit alin. (1) şi (2), procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție propune din oficiu Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nominalizarea unor procurori, dintre cei care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) şi care nu şi-au exprimat opţiunea. În această situaţie, desemnarea procurorilor se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii”, arată una dintre modificările propuse în caadrul inițiativei.
„(6) În termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor formulate potrivit alin. (5), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță asupra acestora. Dispozițiile art. 4 alin. (2) şi (4) - (9), precum şi cele ale art. 5 alin. (2) şi (3) sunt aplicabile în mod corespunzător, activitățile necesare pentru verificarea de către Plen a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. d) şi e) şi art. 5 alin. (1) lit. c) şi d) fiind îndeplinite de către direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, mai prvede proiectul.
De asemenea, proiectul prevede că <<denumirea ”Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție" se înlocuieşte cu denumirea “Secția de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție>>.
Discuții cu Comisia Europeană
Sursa citată a mai menționat că propunerile din cadrul inițiativei legislative au fost agreate cu toți actorii implicați în procedură, Procurorul General și conducerea CSM, dar și cu Comisia Europeană.
Potrivit sursei citate, proiectul vine și ca urmare a Raportului din 2022 privind statul de drept, prin care României i s-a recomandat „să ia măsuri pentru a răspunde aspectelor problematice nesoluționate legate de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din justiție, ținând seama de standardele europene și de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția”.
Totodată, este menționat faptul că „una dintre solicitările Comisiei Europene în cadrul Misiunii privind statul de drept vizează consolidarea cadrului juridic și a capacității instituționale a sistemului post-SIIJ”.
„Ministra justiției este preocupată de această temă, cunoscând volumul mare de activitate al structurilor menționate, precum și nevoia de a avea un număr cât mai mare de procurori în cadrul acestora, în vederea eficientizării activității în dosarele în care sunt vizați magistrații. Totalul dosarelor preluate de la fost SIIJ plus cele nou înregistrate este de 10.035, iar 6.338 dintre acestea sunt soluționate”, a mai transmis ministerul.